Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis vineri, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. Decizia a fost adoptată cu 102 voturi din 102 judecători prezenți.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Este pentru a doua oară în ultimele luni când instanța supremă atacă actul normativ care reglementează sistemul pensiilor de serviciu, după ce precedenta lege a fost declarată neconstituțională de CCR pe motive extrinseci, legate de procedura de adoptare.
Ce au decis Secțiile Unite
Potrivit surselor MEDIAFAX, Înalta Curte a apreciat că există elemente de neconstituționalitate care justifică o nouă sesizare a CCR, în baza atribuțiilor prevăzute la art. 146 lit. a) din Constituție.
În comunicatul transmis anterior ședinței, ICCJ preciza: „La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată ședința Secțiilor Unite ale Înaltei Curți (…) având ca obiect sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025).”
În cadrul reuniunii au fost analizate textele proiectului de lege raportat la decizia anterioară a CCR și la dispozițiile constituționale privind statutul magistraților, vârsta de pensionare și principiul independenței justiției.
Ce prevede proiectul contestat
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe proiectul (PL-x 522/2025), care modifică radical regimul pensiilor de serviciu:
vârsta minimă de pensionare — 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
creșterea treptată a vârstei de pensionare până la vârsta standard din sistemul public (65 de ani);
stabilirea unei vechimi totale de 35 de ani în muncă pentru pensionare;
recalcularea bazei de calcul la 55% din media indemnizațiilor brute și sporurilor din ultimele 60 de luni;
plafonarea netului pensiei la 70% din ultimul venit net;
restrângerea drepturilor privind bonificația de 1% și actualizarea pensiei.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, mai ales în privința impactului asupra independenței și stabilității carierei judecătorilor și procurorilor.
Context politic: opoziția a anunțat moțiune de cenzură
Adoptarea proiectului prin angajarea răspunderii a generat tensiuni în Parlament. Opoziția a anunțat că depune moțiune de cenzură, invocând:
lipsa dezbaterii parlamentare,
nerespectarea recomandărilor corpului magistraților,
riscul unor noi conflicte juridice cu CCR.
Ce urmează
În urma votului de astăzi, Înalta Curte va înainta sesizarea către Curtea Constituțională, care va analiza dacă noul proiect respectă:
decizia CCR din 20 octombrie,
standardele constituționale privind statutul magistraților,
principiul securității raporturilor juridice.
CCR va stabili termenul de judecată în perioada următoare. Până la soluționarea excepției, legea nu poate fi promulgată.
UPDATE, 14.40 CCR: Legea pensiilor magistraților „discriminează" și „elimină de facto" pensia de serviciu
Legea pensiilor „încalcă brutal independența justiției" și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați", arată motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a convocat vineri, 5 decembrie, la ora 12:00, Secțiile Unite ale instanței supreme pentru a analiza oportunitatea sesizării Curții Constituționale cu privire la noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților.
Decizia a fost adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenți.
La precedenta sesizare formulată de ÎCCJ, judecătorii Curții Constituționale au declarat legea neconstituțională pe motive de formă, extrinseci, potrivit Mediafax.
Judecătorii au decis „sesizarea Curții Constituționale cu privire la acest proiect de lege pentru încălcarea prevederilor articolului 1 al. 3 și al. 5, articolul 16 al. 1, articolul 114, articolul 124 al. 3, articolul 133 al. 1, articolul 147 al. 4 precum și articolul 148 al. 2 și 4, în sinteză pentru următoarele aspecte”
Potrivit documentului, „proiectul de act normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, utilizează de asemenea termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standarde de calitate și previzibilitate într-un stat de drept, astfel cum sunt ele stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale”.
ÎCCJ arată că „analiza a reliefat următoarele aspecte care fac soluția normativă în opinia secțiilor unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și în concordanță cu jurisprudența anterioară a Curții Constituționale incompatibile cu regulile Constituției”.
Referitor la caracterul de urgență invocat de Guvern, judecătorii susțin că acesta „nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive. Pe de o parte, invocarea condiționalităților Jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și este neconformă cu realitatea potrivii documentelor comunicate de Comisia Europeană. Obiectul acestor comunicări ale Comisiei, nefiind stabilirea modalității de pensionare, care fusese anterior apreciat ca îndeplinit, ci propunerea inițială referitoare la supraimpozitare”.
În plus, se arată că „invocarea condițiilor economice care necesite intervenția nu a fost justificată de executiv, lipsind orice fel de date care să arăte impactul economic pentru anii imediat următori și care astfel ar fi justificat urgența invocată”.
Din perspectiva clarității legislative, „legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității consacrate de articolul 1 aliniatele 3 și 5 din Constituția României. În concret, legea utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefiniți în conținutul prezentei propuneri normative, creând neclaritate și imprevizibilitate”.
Referitor la impactul asupra magistraților, documentul arată că „legea afectează principiul securității raporturilor juridice, creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului în tranziție reală. Astfel, contrar discursului public, prin culoarea normelor referitoare la eșalonarea vărsteii personale, eșalonarea vechimei în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate pentru vechimea în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani. Deci discutăm de o estimare de 66% dintre magistrații în funcție”.
Cel mai dur argument vizează discriminarea. „Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singuri care au statut constituțional garantat. La toate categoriile standardul minim de calcul este de 65% din indemnizațiile brute. La magistrați este mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiare pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net. La alte categorii existând limitări raportate la valoarea netă mult superioare, de la 80% în sus”.
În final, judecătorii spun că „discriminarea este evidentă și nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a executivului în condițiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim raportat la totalul cheltuielor pensiilor de serviciu”.
Comentează