Lotul Case pentru generali își află sentința. DNA cere ani grei de pușcărie

Instanţa supremă ar putea anunţa miercuri sentinţa în dosarul fostului ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu., în ceea ce presa a numit - Dosarul Case pentru generali. Procurorii de la secţia militară a DNA au cerut instanţei o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru generalul în rezervă Corneliu Dobriţoiu.

Luni, 9 martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a amânat, pentru 18 martie, pronunţarea sentinţei în dosarul în care Dobriţoiu a fost trimis în judecată în legătură cu achiziţionarea în condiţii ilegale a unei locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat. 

În septembrie 2013, fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu, în prezent senator PNL, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi participaţie improprie la fals intelectual, toate cu consecinţe deosebit de grave. 

În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată pentru fapte similare: general de brigadă în rezervă Traian Pigui, şef al Direcţiei Domenii şi Infrastructuri din MApN la data faptelor, general maior în rezervă Floarea Şerban, şef al Direcţiei Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN la data faptelor, general maior în rezervă Francisc Radici, general maior în rezervă Constantin Năstase, general locotenent în rezervă Sergiu Medar, locotenent în rezervă Gheorghe Rotaru, comandor în rezervă Gheorghe Gonciaruc, colonel în rezervă Ionel Vizitiu, plutonier adjunct în rezervă Mihaela Matei, toţi cadre militare MApN la data faptelor, şi general de brigadă în rezervă Corneliu Duţă, comandant al Garnizoanei Bucureşti la data faptelor. 

Procurorii au reţinut că, în perioada 1999 - 2005, Traian Pigui, în calitate de şef al Direcţiei Domenii şi Infrastructuri din Ministerul Apărării Naţionale, s-a implicat în atribuirea în condiţii nelegale a unor locuinţe de serviciu (dintre care unele preluate de la RA-APPS), pentru a fi cumpărate la preţ subvenţionat, în baza Legii 562/2004, de beneficiari - cadre militare cu funcţii de conducere din MApN. 

"Concret, inculpatul Traian Pigui a întocmit, în mod nelegal, adrese de repartiţie a unor locuinţe de serviciu şi a acordat avize de repartizare ce nu erau în concordanţă cu legea, dar prin documentele astfel întocmite i-a indus în eroare pe membrii comisiilor de auditare formate în vederea vânzării în regim subvenţionat a acestor locuinţe. Prin urmare, membrii comisiilor respective au întocmit, în fals, mai multe documente oficiale, în baza cărora s-au vândut locuinţele în regim subvenţionat inculpaţilor Şerban Floarea, Radici Francisc, Năstase Constantin, Medar Sergiu Tudor, Rotaru Gheorghe", susţine DNA. 

Vânzarea în regim subvenţionat a acestor locuinţe a fost de natură să aducă Ministerului Apărării Naţionale un prejudiciu cumulat de peste 962.000 lei, Traian Pigui înlesnind obţinerea de foloase materiale injuste pentru titularii contractelor de cumpărare în regim subvenţionat. 

Procurorii susţin că ceilalţi inculpaţi au închiriat şi ulterior au cumpărat, în regim subvenţionat, o locuinţă de serviciu de la Ministerul Apărării Naţionale, cu încălcarea prevederilor legale. 

"Concret, inculpaţii au depus la dosarul de cumpărare acte false şi astfel i-au determinat pe membrii comisiei de vânzare şi ai comisiei de auditare în vederea vânzării să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să întocmească documente oficiale false, pe baza cărora, prevalându-se de prevederile Legii 562/2004, şi-au cumpărat locuinţele de serviciu în regim subvenţionat, în condiţiile în care deţineau sau deţinuseră, una, două sau chiar trei alte locuinţe proprietate personală. Conform acelei legi, cadrele militare sau fostele cadre militare care deţineau, la data apariţiei legii, locuinţe de serviciu aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, le puteau cumpăra, în regim subvenţionat, însă cu anumite condiţii, între care titularul contractului de închiriere să deţină această calitate de chiriaş în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu deţină sau să nu fi deţinut locuinţe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuinţă, în regim subvenţionat", mai arată sursa citată. 

Prejudiciul reţinut în cauză este în sumă de peste 1,2 milioane lei (compus din aproximativ 1,1 milioane lei, care reprezintă prejudiciul suferit de MApN ca urmare a vânzării la un preţ diminuat faţă de valoarea de inventar a fiecărei locuinţe, la care se adaugă suma de peste 100.000 lei, care reprezintă contravaloarea chiriei plătite de MApN unei părţi vătămate, începând din luna ianuarie 2005 până la zi).