Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să avanseze cu crearea unei forţe comune de reacţie rapidă pentru a fi mai bine pregătite pentru crize viitoare precum cea din Afganistan, afirmă şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, potrivit Reuters citată de Agerpres.
Într-un interviu apărut luni în cotidianul italian Il Corriere della Sera, Borrell a spus că desfăşurarea rapidă a trupelor americane în Afganistan în contextul deteriorării securităţii arată nevoia ca UE să îşi accelereze eforturile pentru a construi o politică de apărare comună.
"Trebuie să învăţăm lecţiile acestei experienţe. Noi, europenii, nu am putut să trimitem 6.000 de militari în jurul aeroportului din Kabul pentru a securiza zona. SUA au putut, noi nu", a afirmat el.
Borrell a mai declarat că cele 27 de state membre ale UE ar trebui să aibă o forţă de reacţie rapidă cu un număr iniţial de 5.000 de militari. "Trebuie să putem acţiona rapid", a spus şeful diplomaţiei europene.
În mai, 14 ţări din UE, printre care Germania şi Franţa, au propus crearea unei astfel de forţe, care să aibă inclusiv nave şi avioane, pentru a ajuta guvernele străine democrate atunci când au nevoie de ajutor urgent.
Discutat pentru prima dată în 1999 în legătură cu războiul din Kosovo, acest sistem comun de grupuri operative, format din 1.500 de militari, a fost creat în 2007 pentru a răspunde la crize, dar soldaţii nu au fost folosiţi din cauză că statele din UE nu au ajuns la un acord despre cum şi când ar trebui ca ei să fie trimişi în misiuni.
Borrell a spus că este timpul pentru mai multă flexibilitate, invocând acordurile convenite rapid pentru a face faţă crizei financiare ca exemplu despre cum UE ar putea depăşi restricţiile privind desfăşurarea de operaţiuni militare, înscrise în tratatele sale constituţionale.
"Putem lucra în multe feluri", a spus el.
Marea Britanie a fost esenţială în crearea unor grupuri operative în anii 2000, dar nu a aprobat desfăşurarea lor, în contextul opoziţiei interne faţă de orice iniţiativă care ar fi putut semăna cu crearea unei armate a UE. Odată cu ieşirea Marii Britanii din UE, Comisia Europeană speră că ideea poate fi relansată.
Însă există în continuare obstacole, inclusiv lipsa unei culturi comune privind apărarea în diverse state din UE şi divergenţele în legătură cu cine ar trebui să primească prioritate în desfăşurarea misiunilor.
Lecția afgană - UE are nevoie de o forță de reacție rapidă
Explorează subiectul
Articole Similare

97
Europarlamentar AUR, semnal de alarmă: Cea mai periculoasă este revenirea la MCV
97

78
Virgil Popescu: Cerem eliminarea interdicţiei privind motoarele cu ardere internă; ajutăm astfel industria auto din România, un motor important de creştere economică
78

1.642
Presiune maximă asupra Kremlinului: activele rusești din Europa, înghețate pe termen nelimitat de UE
1.642

5.301
Piperea mută disputa cu Recorder la Bruxelles: Kovesi așteaptă prescripția în dosarul vaccinurilor?
5.301

106
Dezastrul de la Barajul Paltinu, în atenția Comisarului European pentru Coeziune
106

1.013
România pierde din nou dreptul de vot la ESA, în timp ce Guvernul întârzie plățile. Două proiecte de HG încearcă acum să acopere restanțele de zeci de milioane
1.013

621
Europarlamentarul Adrian Axinia (AUR/ECR), întâlnire cu Papa Leon al XIV-lea
621

1.598
Războiul cognitiv: cum ne este „hackuită” democrația
1.598

3.299
Viktor Orban a răbufnit și le ia din nou apărarea rușilor: „Dictatura birocratică de la Bruxelles a preluat controlul!”
3.299

5.931
Trump caută „suveraniști” în Europa: se formează o nouă alianță, iar România a fost exclusă - pentru moment
5.931

164
Comisia Europeană analizează lansarea unui al doilea program de împrumuturi SAFE pentru proiecte de apărare
164

1.709
Bruxellesul, semnal important pentru România, în plină criză în Justiție: bugetul UE, o pârghie suplimentară pentru a susţine statul de drept
1.709

252
România, pe podiumul negativ al UE la TVA - ANAF promite 'lovitura de grație' împotriva evaziunii: Ce arată cifrele din 2025
252





















Comentează