La tribuna Adunării Generale a ONU, pe 26 septembrie 2025, premierul malian Abdoulaye Maïga a legat explicit Ucraina de atacuri cu drone în Sahel, afirmând că „regimul de la Kiev a devenit unul dintre principalii furnizori de drone kamikaze pentru teroriști”.
Intervenția a venit în contextul în care junta de la Bamako își revendică o linie dură împotriva insurgenților și a acuzat inclusiv state vecine de „sprijin pentru terorism”. Discursul integral este disponibil pe UN Web TV și în paginile oficiale ale dezbaterii generale.
Maïga a amplificat astfel un narativ promovat intens de media pro-Kremlin, care prezintă Ucraina drept actor extern ce ar alimenta conflictul din nordul Mali. În aceeași intervenție, premierul a reluat și criticile la adresa Algeriei după doborârea unui UAV malian, acuzând „sprijin pentru terorism internațional”—acuzații respinse de Alger.
O ruptură diplomatică consumată în 2024
Relațiile s-au degradat accelerat din vara lui 2024, când, după bătălia de la Tinzaouaten (25–27 iulie), autoritățile din Bamako au anunțat ruperea legăturilor diplomatice cu Ucraina, invocând „implicarea” acesteia în atacuri împotriva armatei maliene și a mercenarilor ruși. Kievul a calificat decizia drept „pripită” și „nefondată”.
Tinzaouaten a fost unul dintre episoadele-cheie ale războiului din Mali, cu pierderi grele raportate de ambele părți și cu utilizare intensă de drone. Ulterior, locuitorii au relatat noi lovituri aeriene și deplasări masive de civili—un fundal care alimentează retorica oficială de la Bamako despre „războiul cu drone” în Sahara.
Ce spune Ucraina: „Acuzații false, campanie de discreditare”
Kievul neagă constant că ar fi furnizat drone rebelilor tuaregi sau altor actori din Mali. Ministerul de Externe ucrainean a respins, în toamna lui 2024, materialele de presă care sugerau o astfel de implicare, iar Reuters a consemnat dezmințirile oficiale: nu există dovezi că statul ucrainean a livrat UAV-uri pentru atacuri în Sahel.
Pe același fir, Ucraina a acuzat Rusia că folosește spațiul informațional african pentru a crea „un al doilea front” narativ împotriva Kievului, în timp ce forțele ruse—oficiale sau afiliate—au un rol major în campaniile militare ale juntei din Mali. Contextul face ca orice afirmație venită de la Bamako despre „dronele ucrainene” să fie privită cu prudență de presa internațională mainstream.
UNGA 80, megafon geopolitic pentru Sahel
Platforma ONU a fost folosită și pentru alte mesaje-șoc din partea Bamako: în aceeași sesiune, Maïga a atacat dur Algeria, în timp ce blocul statelor din Alianța Statelor Sahelului (Mali, Niger, Burkina Faso) și-a accentuat desprinderea de Occident, inclusiv prin anunțul retragerii de la Curtea Penală Internațională. Toate acestea conturează un discurs suveranist, antioccidental, calibrat pentru audiențe interne și aliniat pivotului spre Rusia.
În paralel, înregistrarea oficială a intervenției lui Maïga rămâne reperul factual pentru citate exacte. Or, până acum, nici Bamako, nici sursele media apropiate acesteia nu au oferit dovezi publice verificabile care să susțină acuzația că Ucraina ar fi „furnizor major” de drone pentru grupări teroriste. Kievul cere probatoriu, nu retorică.
Comentează