Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a comentat pentru Euronews asupra convocării Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de către președintele României, programată pentru 25 septembrie, și a explicat implicațiile acesteia în contextul securității spațiului aerian și amenințărilor generate de drone.
Moderatoarea a prezentat contextul, amintind că pe ordinea de zi a CSAT se află stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție împotriva sistemelor de aeronave fără pilot și identificarea persoanelor care pot ordona sau aproba măsuri împotriva aeronavelor ce folosesc neautorizat spațiul aerian național. Ea a menționat incidentul recent în care două drone au traversat spațiul aerian românesc, fiind interceptate de avioane, dar lăsate apoi să revină în Ucraina.
Kelemen Hunor a explicat că lanțul decizional pentru interceptarea dronelor nu este pe deplin clarificat. „Eu zic că da, dar ei dacă vor niște clarificări, atunci acestea pot fi duse. În ceea ce privește avioanele cu pilot, deci avioanele vânătoare, acolo e clar cine dă ordinul, ministru sau cel care îl înlocuiește, ministru. În cazul dronelor, piloții, ținând cont de o grămadă de prevederi legale, inclusiv acela articol care vorbește de protejarea vieții și protejarea proprietăților, bunurilor și așa mai departe, deci acolo decid piloții”, a declarat Kelemen Hunor.
El a subliniat că România nu este pregătită să protejeze spațiul aerian împotriva dronelor, la fel ca alte state din regiune: „Suntem în fața unei noi RM, unde apar drone și nimeni nu e pregătit. România nu e pregătită pentru a apăra spațiul aerean împotriva dronelor. Nici Polonia nu este pregătită, nu vă supărați, nici țările Bartice. Singurii care sunt pregătiți că sunt în război sunt ucrainieni. Cât de cât, pentru că împotriva dronelor poți să folosești avioane de vânătoare și rachete de sute de mii de euro și n-ai rezolvat nimic. Fiindcă dacă cumva vin drone cu sutele, cum s-a întâmplat în Ucraina, într-o noapte 800 de drone, e imposibil să scoți acele drone cu rachete de pe avioane militare.”
Kelemen Hunor a explicat că singurele soluții eficiente sunt sistemele anti-dronă sau apărarea sol-aer clasică, dar a subliniat că acoperirea spațiului aerian din Dobrogea este limitată: „Dacă te uiți cum arată România în acea zonă, 150 de kilometri în Dobrogea, nu poți să acoperi astăzi, cel puțin astăzi, toată acea zonă cu tunurile anti-aeriene clasice cu care se poate dobăra aceste drone care merg cu 180, cu 200, cu 250 de kilometri pe oră. De aceea spun că nu suntem pregătiți, trebuie să spunem acest lucru. Nimeni nu a fost pregătit pentru această era a dronelor.”
Președintele UDMR a subliniat că pregătirea pentru astfel de situații a început deja în România și că investițiile vor fi necesare în continuare, inclusiv în sisteme electronice de bruiaj: „România a început pregătirea, acum au început și celelalte state. Investiții vor fi necesare în continuare, plus în sisteme electrunice de bruiaj, că aceste drone sunt dirijate de la distanță și pot să bruiesc și pot să deturnesc traseul ca să nu există victime.”
Kelemen Hunor a caracterizat incidentul recent și provocările dronelor ca parte a unei testări strategice la nivel NATO: „Aici noi trebuie să vedem că ceea ce s-a întâmplat, se întâmplă în acest spațiu, de la țările baltice până în România, e testarea capacității noastre a țărilor, membre în Alianța Nord-Atlantică. Este o testare. Rușii asta fac în acest moment. Testează, trimit drone fără încărcătură, doar de a vedea cum reacționează fiecare și bineînțeles după aceea.”
În final, Kelemen Hunor a insistat asupra echilibrului între informarea corectă și evitarea panicii: „Dacă spunem că suntem pregătiți, mințim. Dacă spunem că suntem în pericol imminent, mințim, nu suntem în pericol imminent. Și dacă spunem că nu trebuie să investim nimic, că suntem într-o alianță militară de apărare și noi trebuie doar să așteptăm să vină cineva și să ne apere, mințim. Deci de aceea trebuie să fim foarte exact și foarte clar fără să creăm panică.”
Comentează