Italia şi Malta cer stabilirea unui mecanism obligatoriu şi permanent de redistribuire a migranţilor între statele Uniunii Europene

Guvernele din Italia şi Malta, confruntate din nou cu sosiri semnificative ale migranţilor, veniţi în special din Africa, au cerut duminică să fie organizate rapid discuţii în cadrul Uniunii Europene pentru stabilirea unui mecanism permanent de redistribuire a refugiaţilor între statele blocului comunitar, informează agenţia DPA preluat de agerpres.

''Nu mai este permisibil să acţionăm de la caz la caz, căutând soluţii doar în situaţii de urgenţă, cu dificultăţi politice tot mai mari şi obstacole foarte serioase. Avem nevoie de un mecanism structurat permanent la nivelul Uniunii Europene, care să gestioneze toate aspectele sensibile care privesc migraţia'', afirmă Italia şi Malta într-o declaraţie comună, în care cele două ţări solicită să fie inclus acest punct pe agenda reuniunii miniştrilor europeni de externe ce se va desfăşura pe 15 iulie.

Italia şi Malta au refuzat să accepte debarcarea unui grup de 65 de migranţi recuperaţi din apropierea Libiei de o navă a unui ONG german, iar duminică guvernul maltez a anunţat că mai multe state membre ale UE, pe care nu le-a precizat, au acceptat să preia aceşti migranţi.

La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat în 2015 un mecanism al cotelor obligatorii de refugiaţi, care însă a avut rezultate sub aşteptările Bruxelles-ului. În pofida acestor rezultate modeste, Parlamentul European a votat favorabil în noiembrie 2017 o nouă iniţiativă a Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii permanente şi automate pentru relocarea în statele UE a tuturor refugiaţilor care ar ajunge în viitor în blocul comunitar, iniţiativă ce cuprinde şi sancţiuni împotriva ţărilor care nu acceptă aceste cote, cum ar fi reducerea fondurilor europene.

Dar de atunci nu s-a mai avansat în acest plan care a provocat divergenţe în interiorul UE, mai ales din cauza opoziţiei ţărilor Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia), care acuză Bruxelles-ul şi statele vest-europene că promovează o politică de încurajare a migraţiei ilegale şi că le-au impus împotriva voinţei lor cotele din 2015, pe care de altfel nicio ţară din Grupul de la Vişegrad nu le-a aplicat.