Autorităţile israeliene au anunţat duminică faptul că au aprobat construirea a 19 colonii în Cisiordania, o măsură despre care spun că vizează "blocarea înfiinţării unui stat palestinian terorist", pe fondul intensificării activităţii de colonizare începând cu 7 Octombrie, relatează AFP, conform Agerpres.
Motivul invocat
Acest anunţ ridică la 69 numărul total de colonii aprobate în ultimii trei ani, potrivit unui comunicat emis de biroul ministrului de finanţe de extremă dreapta Bezalel Smotrich, el însuşi colonist şi susţinător al anexării acestui teritoriu ocupat de Israel din 1967.
Măsura survine la câteva zile după un raport al secretarului general al ONU care indică o creştere record a numărului de aşezări israeliene de la începutul monitorizării în 2017.
"Propunerea ministrului de finanţe Bezalel Smotrich şi a ministrului Apărării Israel Katz de a declara şi oficializa 19 noi aşezări în Iudeea şi Samaria (Cisiordania - n.r.) a fost aprobată de cabinetul" de securitate al guvernului, a anunţat biroul lui Smotrich.
Conform acestuia, iniţiativa are scopul de a preveni apariţia unui stat palestinian.
"Pe teren, blocăm înfiinţarea unui stat palestinian terorist. Vom continua să dezvoltăm, să construim şi să ne stabilim pe pământul moştenirii noastre ancestrale", se arată în declaraţie.
Pe lângă Ierusalimul de Est, ocupat şi anexat de Israel, peste 500.000 de israelieni trăiesc acum în Cisiordania în colonii pe care ONU le consideră ilegale în conformitate cu dreptul internaţional, printre aproximativ trei milioane de palestinieni.
Dintre coloniile dezvăluite duminică, cinci sunt avanposturi care există de mai mulţi ani, adică aşezări deja stabilite în teritoriul palestinian fără a fi obţinut autorizaţiile necesare din partea autorităţilor israeliene.
Aceste 19 aşezări sunt situate în zone "extrem de strategice", a declarat biroul ministrului. Două dintre ele, Ganim şi Kadim, în nordul Cisiordaniei, vor fi repuse în funcţiune după ce au fost demontate în urmă cu două decenii.
Evoluția
Colonizarea a continuat sub toate guvernele israeliene, atât de stânga, cât şi de dreapta, din 1967 şi s-a intensificat semnificativ sub administraţia actuală, în special de la începutul războiului din Gaza, care a izbucnit pe 7 octombrie 2023, odată cu atacul fără precedent al mişcării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului.
Într-un raport al ONU consultat de AFP la mijlocul lunii decembrie, secretarul general Antonio Guterres a "condamnat extinderea neîncetată a aşezărilor israeliene în Cisiordania ocupată, inclusiv Ierusalimul de Est, care continuă să alimenteze tensiunile, să împiedice palestinienii să-şi acceseze pământurile şi să ameninţe viabilitatea unui stat palestinian complet independent, democratic, contiguu şi suveran".
"Aceste evoluţii înrădăcinează şi mai mult ocupaţia ilegală israeliană şi încalcă dreptul internaţional şi dreptul palestinienilor la autodeterminare", a adăugat el.
Avansul construcţiei de aşezări este însoţit şi de o intensificare "alarmantă" a violenţei coloniştilor, se arată în document, invocând atacuri efectuate uneori "în prezenţa sau cu sprijinul forţelor de securitate israeliene".
Context
De la 7 Octombrie, peste o mie de palestinieni, inclusiv combatanţi, dar şi mulţi civili, au fost ucişi în Cisiordania de către soldaţi sau colonişti israelieni, conform unui bilanţ al AFP bazat pe date de la Autoritatea Palestiniană.
În acelaşi timp, conform datelor oficiale israeliene, cel puţin 44 de israelieni, inclusiv civili şi soldaţi, au fost ucişi în atacuri palestiniene sau în timpul raidurilor militare israeliene.
Noile proiecte de aşezări dezvăluite de Israel provoacă în mod regulat un val de indignare la nivel internaţional, Franţa, de exemplu, considerându-le o "ameninţare existenţială" pentru un stat palestinian.
La sfârşitul lunii septembrie, preşedintele american Donald Trump, un susţinător ferm al Israelului, a avertizat că "nu îi va permite să anexeze Cisiordania".
Comentează