Aproximativ 20 de țări, printre care Japonia, România, Franța, Marea Britanie sau Emiratele Arabe Unite, s-au declarat sâmbătă pregătite să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de facto de Iran de la începutul războiului declanșat pe 28 februarie. Japonia, însă, are liberă trecere.
Paradox diplomatic: Japonia semnează împotriva Iranului, dar trecerea navelor sale e asigurată
Într-un comunicat comun, țările semnatare au condamnat atacurile iraniene recente asupra navelor și infrastructurilor petroliere și au cerut un „moratoriu imediat și global” asupra oricăror atacuri împotriva obiectivelor civile, în timp ce căile maritime vitale rămân sub tensiune.
Paradoxul apare însă din declarațiile Iranului. Ministrul de externe Abbas Araghchi a afirmat pentru agenția Kyodo că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă”, însă doar pentru țările considerate „prietenoase”, printre care se numără Japonia. „Noi nu am închis strâmtoarea. Este accesibilă navelor care nu ne atacă. Alte țări trebuie doar să ne contacteze pentru a discuta modalitățile de trecere în siguranță”, a precizat Araghchi, citat de AFP. Astfel, în timp ce Japonia și alți membri ai comunității internaționale semnează declarații comune pentru libertatea navigației, accesul efectiv rămâne controlat și condiționat de politica iraniană.
Riscuri energetice și măsuri de urgență: rezerve strategice și stocuri globale mobilizate
Japonia depinde masiv de importurile de petrol din Orientul Mijlociu, 70% din fluxul de țiței traversând Strâmtoarea Ormuz. Tokyo a anunțat deja recurgerea la rezervele strategice, suficiente pentru 254 de zile de consum, pentru a compensa eventualele blocaje. La nivel global, membrii Agenției Internaționale a Energiei au convenit încă din 11 martie să folosească stocurile de petrol pentru a limita creșterea prețurilor cauzată de conflict, marcând cea mai amplă operațiune de acest tip din istorie.
Între semnăturile internaționale și realitatea controlului iranian, situația Strâmtorii Ormuz rămâne tensionată și plină de incertitudini, demonstrând că declarațiile diplomatice nu garantează automat libertatea de navigație în regiune.
Comentează