Cu o săptămână înaintea scrutinului parlamentar din Republica Moldova (28 septembrie), o investigație NordNews documentează, din interior, mecanismele prin care rețele afiliate Moscovei încearcă să influențeze votul: instruiri conspirative, „sondaje formatoare”, plăți prin criptomonede, propagandă pe TikTok și recrutarea de tineri pentru acțiuni coordonate în stradă.
Miza depășește frontiera Prutului: narațiunile, tacticile și oamenii implicați proiectează unde de șoc și în România – în spațiul informațional, în relația bilaterală și în arhitectura de securitate a regiunii.
Cinci luni sub acoperire
Jurnaliștii s-au infiltrat într-o rețea construită în jurul ONG-ului „Evrazia”, structură conectată la Ilan Șor și la consultanți politici ruși. Sub pretextul unui „Hackathon al tehnologiilor electorale”, tineri (predominant din Republica Moldova) au fost parcurși prin etape de „educație” – de la leadership și creativitate la tehnici de manipulare, mobilizare și agitație mascată. Trainerii: polit-tehnologi cu legături la ecosistemul oficial de putere de la Moscova (RANEPA, RAPK, HSE), inclusiv specialiști în „agitație” și psihologia maselor. O parte au folosit identități false; accesul la înregistrări a fost refuzat „din motive de securitate”.
După luna de „școală”, participanții au fost recrutați în echipe locale. Sarcini: pseudo-sondaje cu întrebări direcționate, producție de conținut online anti-PAS/anti-Maia Sandu, distribuție de materiale în cartiere, prezență la evenimente „civice” și politice. Plățile – în numerar întârziat, prin carduri rusești ori crypto – vizau 600 lei pentru operatori pe ieșire și 1.500–2.000 lei lunar pentru coordonatori, potrivit discuțiilor surprinse. CEC a confirmat că astfel de „măsurători” necesită autorizare; altfel pot fi încadrate ca publicitate politică ilegală.
Narațiuni și ținte
Materialele „didactice” împing teme clasice: demonizarea integrării europene, „românizarea” forțată, schisma bisericească, cenzura media, victimizarea opoziției pro-ruse. „Sondajele formatoare” urmăresc să modeleze răspunsurile („valoarea familiei”, „respectul pentru bunici”) fără promisiuni verificabile, în linie cu recomandările consultanților. În paralel, proiectul „Info Lider” a finanțat micro-influenceri pe TikTok/Instagram pentru a amplifica mesajele; banii promiși n-au ajuns întotdeauna la autori, dar conținutul a circulat.
Echipa sub acoperire a fost direcționată către Partidul „Moldova Mare” pentru „voluntariat”, semnarea unor contracte și instructaje logistice. Au urmat „traininguri” și întâlniri cu vorbitori din zona pro-rusă, plus o „corporate party” la Tiraspol, unde s-a ridicat un toast elocvent: „…să se împlinească planul și să nu pățim nimic pentru asta”. Plățile către redacție pentru teste de promovare au fost documentate și remise ulterior autorităților; în final, zece persoane – inclusiv o coordonatoare – au fost reținute.
Timp de cinci luni, jurnalista care s-a infiltrat în rețea a participat la cursuri online, a coordonat echipe pe teren, a produs conținut cerut de organizatori și a documentat plăți, sarcini și contacte cu partide și promotori media. Rezultatul: o cronologie coerentă a modului în care propaganda este „industrializată” – de la recrutare și instruire, până la pseudo-sondaje, micro-plăți și operațiuni pe rețele sociale.
1) Recrutarea prin „educație”: Hackathonul tehnologiilor electorale
Totul pornește din chat-uri Telegram ale programului „Liderii Evraziei”. Un mesaj aparent banal invită tineri (18–35 de ani) într-un „proiect educațional”. Accesul se obține rapid, pe baza unui chestionar. În mai, jurnaliștii intră în „Hackathonul tehnologiilor electorale”, cu webinare ținute de polit-tehnologi ruși asociați cu RANEPA, HSE, RAPK – infrastructuri apropiate de statul rus. Trainerii (Alexei Vertunțov, Mihail Gamandii-Egorov, Piotr Korolev, Dmitri Novikov ș.a.) predau gradual: leadership, creativitate, apoi tehnici de manipulare a opiniei publice, „agitație” ascunsă, mobilizare și exploatarea grupurilor vulnerabile. O parte folosesc identități mascate; accesul la înregistrări este refuzat „din motive de securitate”.
Cheia descoperirii: „Cursul” nu e neutru. Materialele livrate împing narațiuni anti-UE/anti-PAS, relativizează influența Rusiei și glorifică lideri/partide prorușe. Se recomandă tactici de modelare comportamentală, „carusele” electorale și „balansarea” la limita legii între sondaj și agitație.
2) De la teorie la comandă: echipe teritoriale și pseudo-sondaje
După „absolvire”, participanții devin recruți pentru muncă de teren. Coordonatoarea Alina Juk cere formarea de brigăzi la Bălți/Chișinău și lansarea de pseudo-sondaje „formatoare” (întrebări direcționate care împing răspunsul dorit). Tarifele comunicate: ~600 lei pe ieșire pentru operatori, 1.500–2.000 lei/lună pentru coordonatori; plățile – întârziate, uneori în crypto sau prin carduri rusești. CEC confirmă că asemenea „măsurători” sunt ilegale fără autorizare și pot fi încadrate ca publicitate politică.
Ce s-a produs efectiv: patru acțiuni pe teren în iunie–septembrie (Chișinău, Bălți, sate), inclusiv cereri de a simula prezența în Găgăuzia (video „ca și cum am fi la Comrat”). Întrebările împing teme precum „românizarea”, „pierderea capitalei”, „valorile familiei”, pentru a orienta atitudini fără promisiuni verificabile.
3) Conectarea cu partide și „evenimente civice”
„Voluntarii” sunt trimiși la sediul Partidului „Moldova Mare” pentru semnarea de contracte și instructaje; apar și evenimente cu vorbitori proruși (Bogdan Țîrdea, moderatori TV locali etc.). Jurnaliștii documentează o „corporate party” la Tiraspol, unde un curator toastează explicit pentru „împlinirea planului… și să nu pățim nimic pentru asta”. Investigația notează interesul/curiozitatea unor formațiuni (Blocul „Patriotic”, „Alternativa”), dezmințiri ulterioare și refuzul de a răspunde din partea altora.
4) Propaganda pe platforme: „Info Lider” și armata de micro-influenceri
În paralel, se lansează „Info Lider”: tineri remunerați (până la 5.000 lei/lună promiși) ca să producă videoclipuri anti-PAS/anti-Maia Sandu pe TikTok, Facebook, Instagram. Coordonatorii cer crearea de conturi false, distribuirea live-urilor de la proteste și „activism în comentarii”. Sunt invocate precedente din regiune (campanii pe TikTok cu echipe dedicate). Banii promit să vină prin crypto/card; deseori nu ajung.
5) Bani, urme și probatoriu
Pe durata infiltrării, reporterul primește sume modeste pentru „promovări” și munca de teren; toate sunt predate cu acte Centrului Național Anticorupție. În urma sesizărilor și probelor, autoritățile rețin zece persoane (inclusiv Alina Juk) și deschid cauze privind operațiuni de influență în perioada electorală.
6) Cine orchestrează: „Evrazia”, Șor și verigile de la Moscova
„Evrazia” – înregistrată pe numele unei ex-contabile a lui Ilan Șor, cu Șor în consiliu – este deja sancționată în UE/UK/SUA pentru acțiuni de destabilizare. Conducerea onorifică și rețeaua de sprijin includ nume grele de la Moscova (Volodin, Arșinova, Margarita Simonian) și ecosisteme administrate de Serghei Kirienko. Pentru operațiunile din Republica Moldova este indicat ca responsabil Serghei Belokonev, polit-tehnolog cu trecut în „Nașî”/Rosmolodioj și universități de stat. Mesajul strategic atribuit lui Șor în investigație: „obiectivul” alegerilor – înlăturarea Maiei Sandu, indiferent de configurația finală.
De ce contează pentru România
Spațiul informațional este comun. Narațiunile și tacticile trec instant Prutul. România, țară-sursă de media, platforme și influenceri pentru publicul moldovean, devine vector sau scut, în funcție de integritatea editorială și capacitatea de verificare. Investigația descrie explicit operațiuni pe TikTok și „brigăzi” de comentarii – exact punctele sensibile ale rețelelor sociale și în România.
Diaspora și TV/radio online mixte. Familii, comunități, influenceri operează transfrontalier; mesajele calibrate pentru Chișinău au ecouri în Iași, Galați, Bacău sau București. În an electoral la Chișinău, presiunea propagandei se simte și în feed-ul românilor.
Securitate și politică externă. O Moldovă destabilizată sau blocată pe direcția UE are impact direct asupra României: de la coridoare logistice și investiții până la migrație și cooperare energetică. Alegerile de la Chișinău nu sunt „locale”: ele reconfigureză echilibrul regional pe care România mizează în NATO și UE.
Precedent operațional. Investigația notează că metodologii similare – micro-influență coordonată, „boost” pe TikTok, rețele de comentarii – au fost testate în campanii din regiune. România ar trebui să trateze tema ca pe o chestiune de igienă informațională: transparență a finanțărilor, trasabilitate a publicității politice online, monitorizare a campaniilor coordonate.
Comentează