Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au deschis un dosar de amploare care vizează transportul alternativ de persoane din București, desfășurat prin intermediul platformelor Uber și Bolt, într-o anchetă ce scoate la iveală un mecanism extins de evaziune fiscală.
Potrivit Mediafax, 11 persoane sunt suspectate că ar fi coordonat mai multe firme care au folosit mii de șoferi fără forme legale de muncă, fără declararea veniturilor și fără plata taxelor către bugetul de stat.
În total, veniturile realizate de firmele implicate ar fi depășit 56 de milioane de lei, echivalentul a peste 11,2 milioane de euro, în timp ce prejudiciul estimat adus bugetului de stat se ridică la peste 28 de milioane de lei, aproximativ 5,6 milioane de euro. Ancheta este instrumentată de Secția a II-a a DNA, coordonată de procurorul-șef serviciu Mihai Resmeriță, și a fost deschisă în iunie 2024, la sesizarea ANAF.
Inițial, procurorii au început urmărirea penală in rem, cu privire la faptă, pentru presupusa săvârșire a infracțiunii de evaziune fiscală. Din datele analizate, anchetatorii au conturat suspiciunea că mai multe persoane fizice, fără a avea o calitate oficială în cadrul firmelor, ar fi coordonat din umbră societăți comerciale care operau pe piața transportului alternativ, angajând șoferi fără contracte de muncă și fără a declara veniturile obținute.
Firmele vizate și sumele încasate
În centrul anchetei se află Cristian Ionuț Palade, despre care procurorii susțin că ar fi administrat, prin interpuși, mai multe societăți comerciale implicate în activitatea de transport alternativ. Ulterior, acesta ar fi fost denunțat la DNA de mai multe persoane care au susținut că ar coordona societăți ce operează prin intermediul platformelor Uber și Bolt.
Potrivit anchetatorilor, prin aceste firme ar fi fost recrutat un număr de aproximativ 1.000 de șoferi, care ar fi activat fără forme legale de muncă. Din câștigurile brute ale acestora ar fi fost reținut un comision cuprins între 7% și 10%, sume care nu ar fi fost declarate autorităților fiscale și pentru care nu ar fi fost achitate impozite sau contribuții.
Datele furnizate de reprezentanții Uber și Bolt au relevat încasări consistente pentru societățile vizate. Cinci dintre firme ar fi realizat, cumulat, venituri de peste 63 de milioane de lei în perioadele analizate, deși, potrivit verificărilor efectuate în bazele de date oficiale, nu figurau cu angajați declarați. În schimb, potrivit informațiilor transmise de platformele de ride-sharing, aceste societăți aveau înscriși sute sau chiar peste o mie de șoferi activi.
Prejudiciul și „modul de operare”
Ancheta se bazează în mare măsură pe verificările realizate de specialiștii din cadrul Serviciului de tehnologii și metode emergente al DNA, care au analizat fluxurile financiare și activitatea economică a operatorilor. Concluziile au indicat prejudicii importante aduse bugetului de stat, fiecare dintre cele cinci firme analizate fiind suspectată că a generat pagube de milioane de lei, prin neplata TVA, a contribuțiilor sociale și a impozitelor pe venit și profit.
Potrivit DNA, „prin activitatea infracțională desfășurată au urmărit sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, coordonând societăți comerciale autorizate să deruleze activități de transport alternativ de persoane, fără a încheia contracte de muncă pentru șoferi, fără a evidenția și declara operațiunile comerciale efectuate, cu consecința producerii unui prejudiciu semnificativ bugetului de stat”.
Anchetatorii descriu un mecanism în care șoferii erau recrutați și li se încheiau contracte de comodat pentru autoturisme, ulterior fiind obținute autorizații de transport și înscrierea pe platformele Uber și Bolt. Din sumele încasate, coordonatorii rețineau un comision de 7–10%, iar diferența era virată șoferilor, fără achitarea contribuțiilor salariale. După aproximativ un an, activitatea ar fi fost mutată pe alte firme, prin transferul contractelor și al șoferilor, pentru a îngreuna eventualele cercetări.
11 persoane sub urmărire penală
În dosar sunt vizate 11 persoane, între care Palade Ionuț-Cristian și alți colaboratori, suspectați că ar fi coordonat activitatea societăților și a șoferilor care au prestat activitate „la negru”. Potrivit DNA, aceștia ar fi efectuat plăți nedeclarate către șoferi și nu ar fi evidențiat în contabilitate veniturile realizate.
De asemenea, datele transmise de Autoritatea Rutieră Română – Agenția Teritorială București arată că cererile pentru autorizațiile de transport alternativ și pentru eliberarea ecusoanelor ar fi fost întocmite de unele dintre persoanele cercetate în cauză.
Raportul de constatare întocmit la 24 septembrie 2025 de specialiștii DNA arată că firmele investigate au desfășurat activități de transport alternativ în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 49/2019, însă fără întocmirea formelor legale de muncă și fără declararea operațiunilor comerciale, prejudiciul total fiind estimat la 28.124.570 lei. Cele 11 persoane sunt puse sub urmărire penală pentru evaziune fiscală, ancheta fiind în curs de desfășurare.
Comentează