Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre instituții în care sunt prea mulți angajați și a dat exemplul Autorității Electorale Permanente. Premierul susține că nu înțelege ce fac atât de mulți angajați între ciclurile electorale. Autoritatea Electorală Permanentă a emis un comunicat de presă prin care îi explică premierului faptul că specialiștii din instituție se formează profesional între două cicluri electorale și acuză un atac concertat împotriva instituției.
”La nici o săptămână după încheierea alegerilor locale parțiale, domnul Ilie Bolojan, ocupant al funcției de prim-ministru din luna iunie a acestui an, revine cu atacuri directe la adresa unei instituții autonome, a cărei misiune este organizarea alegerilor și a cărei existență se datorează procesului de integrare europeană.
În cadrul podcastului „Friendly Fire”, miercuri, 10 decembrie 2025, domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul României, afirmă, într-o discuție despre reformele preconizate în administrația publică, că: „avem instituții supradimensionate care nu-și fac treaba…. Am avut azi o discuție despre AEP. Sunt județe mari în care AEP are 2–3 angajați, în alte județe mici are 8–10 angajați… acolo nu se pune problema să tai la cineva din salariu pur și simplu; dacă se face o reducere serioasă, banii se economisesc și se duc într-o zonă sau alta”.
Domnul Ilie Bolojan este prim-ministrul unei țări europene și reprezentant al unui regim democratic și vorbește despre structura organizatorică a unei instituții autonome, care este, totuși, în sarcina conducerii acesteia. AEP funcționează cu responsabilitate, transparență și respect față de normele legale, iar structura de personal și sistemul de salarizare sunt publice și pot fi consultate în documentele oficiale ale instituției. Structura organizatorică este în sarcina conducerii instituției, iar numărul personalului din structurile teritoriale este stabilit prin Regulamentul de organizare, aprobat de către Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului. În cadrul AEP nu s-au mai organizat concursuri de angajare, iar personalul care s-a adăugat din 2020 și până în prezent a fost transferat din alte instituții implicate în organizarea alegerilor, conform prevederilor legale.
Personalul încadrat în structurile județene ale AEP, ca de altfel întreg personalul instituției, este cel care asigură buna organizare și desfășurare a oricărui tip de scrutin, din punct de vedere tehnic — alegeri sau referendum, la termen, anticipate sau parțiale. Înțelegem nevoia de „minuni” a unora dintre politicieni, dar, în domeniul organizării alegerilor, nimic nu apare din senin sau ca prin minune, cu câteva zile sau luni înainte de alegeri, astfel încât acest personal, acum blamat, desfășoară o muncă permanentă și o pregătire continuă. Aceasta este menirea Autorității Electorale Permanente și, prin înființarea unei instituții autonome și permanente, s-a urmărit, la recomandarea Consiliului Europei, înlăturarea implicării politicului în organizarea alegerilor, introducerea de reguli clare în finanțarea partidelor politice și transparentizarea acestui domeniu.
AEP a fost reorganizată în 2024
Prim-ministrul lansează ipoteza „personalului inutil”, pentru care se folosesc resurse bugetare ce ar putea fi utilizate în alte scopuri, fără să țină cont de faptul că AEP a trecut printr-o reorganizare în martie 2024, care a dus la economii bugetare semnificative prin reducerea numărului posturilor de conducere și a numărului maxim de personal. În acest context, din nefericire, au fost concediate șapte persoane — șoferi — care ar fi trebuit să asigure deplasarea personalului pentru îndeplinirea atribuțiilor de control privind logistica electorală (inclusiv verificarea sediilor celor aproximativ 19.000 de secții de votare), registrul electoral (respectiv cele 3.200 de primării) și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale (zeci de milioane de euro).
Atacul, care nu este primul, vine nu doar din partea prim-ministrului, care se preocupă de soarta unei instituții autonome a cărei organizare și al cărei buget nu trebuie să depindă de părerile premierului sau de directivele Guvernului, ci și din partea președintelui celui de-al treilea cel mai mare partid politic din Parlament, sancționat de către AEP pe parcursul anilor 2024 și 2025 pentru nereguli privind finanțarea campaniilor electorale și gestionarea sumelor provenite din subvenția acordată partidelor politice. Personalul încadrat în structurile județene ale AEP, la care se face referire, este implicat în controlul privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în special pentru Parlamentul României și alegerile locale.
AEP: Este un atac concertat
Constatăm existența unui atac concertat la adresa Autorității Electorale Permanente, întrucât declarațiile domnului Ilie Bolojan vin la câteva zile după ce presa din România a lansat informații incomplete, prezentate tendențios, privind nivelul de salarizare al personalului AEP, prezentând veniturile brute fără distincție între acestea și venitul net, respectiv venitul real încasat de către angajați. În spiritul unei informări corecte, invităm reprezentanții mass-media și publicul larg să verifice informațiile din surse oficiale și să utilizeze date complete, care să reflecte atât valoarea brută, cât și pe cea netă a salariilor, pentru a evita concluziile eronate.”, arată un comunicat al AEP.
Ilie Bolojan a luat la ochi AEP
Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre instituții în care sunt prea mulți angajați și a dat exemplul Autorității Electorale Permanente. Premierul susține că nu înțelege ce fac atât de mulți angajați între ciclurile electorale.
„Avem instituții supradimensionate care nu-și fac treaba…. Am avut azi o discuție despre AEP. Sunt județe mari în care AEP are 2–3 angajați, în alte județe mici are 8–10 angajați… acolo nu se pune problema să tai la cineva din salariu pur și simplu; dacă se face o reducere serioasă, banii se economisesc și se duc într-o zonă sau alta”.
Comentează