Premierul Ilie Bolojan anunță că va depune la Curtea Constituțională a României motivele care susțin reforma admimistrativă, contestată de Avocatul Poporului ca fiind neconformă cu legea. Bolojan o și atacă pe Renate Weber, despre care spune că e prima dată în trei ani când își face treaba.
Vom depune la Curtea Constituțională argumentele în susținerea celor patru măsuri contestate de Avocatul Poporului în pachetul de reformă administrativă. Avocatul Poporului are dreptul constituțional să facă o asemenea sesizare, dar este prima dată în ultimii trei ani când exercită această prerogativă, spune premierul.
Bolojan demontează argumentele lui Weber
Prima măsură contestată privește posibilitatea ca un funcționar public să poată lucra, în regim parțial, la două primării de comună. În multe localități mici, un funcționar nu are de lucru cu normă întreagă. Altora le este greu să își găsească oameni calificați pe anumite posturi. Un urbanist, de exemplu, nu are ce face cu normă întreagă la o primărie mică. Soluția propusă încearcă să reducă cheltuielile de personal, fără să afecteze activitatea primăriilor, și să permită angajarea de personal calificat în mediul rural, pentru a oferi servicii mai bune cetățenilor. Este doar o posibilitate pe care primăriile o pot folosi pentru a fi mai eficiente și pentru a valorifica pe deplin pregătirea funcționarilor.
A doua măsură introduce obligația ca nu doar vânzătorul, ci și cumpărătorul unui imobil sau al unui mijloc de transport să prezinte certificat de atestare fiscală, deci să nu aibă datorii la primăria din localitate. Până acum, doar vânzătorul avea această obligație. Este de bun-simț ca un cumpărător care are bani pentru achiziții importante să își plătească obligațiile față de comunitate înainte de a face noi investiții.
A treia temă privește posibilitatea ca primăriile sau Agenția pentru Inspecție Socială să rețină până la o treime din anumite prestații sociale, atunci când există datorii către autoritatea publică. Este corect ca un cetățean să primească ajutoare, dar să nu contribuie deloc la funcționarea și dezvoltarea comunității în care locuiește? Este în regulă să ai doar drepturi, fără să te achiți de minime obligații?
A patra prevedere contestată la Curtea Constituțională prevede suspendarea permisului de conducere în cazul neplății, într-un termen rezonabil, a amenzilor de circulație. De ce este necesară? În România se încasează doar 40% dintre amenzile de circulație. Deci 6 din 10 persoane amendate nu plătesc. Nu este vorba doar despre sume importante pierdute de la buget. Este vorba despre eficiența diminuată a unor măsuri de disciplinare a traficului în țara cu cel mai mare număr de accidente rutiere cu victime din Uniunea Europeană. Cine rămâne mereu nepedepsit se va simți liber să încalce legea din nou.
E nevoie de legislație pentru reformă, spune Bolojan
Este, desigur, dreptul Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională. Dar eu cred cu tărie că aceste măsuri nu încalcă prevederi constituționale, ci reprezintă opțiuni de politici publice menite să crească disciplina administrativă și bugetară, dar și siguranța cetățenilor. Nu putem avea o administrație mai bună și o țară mai sigură fără să creăm și condițiile necesare, inclusiv în legislație, pentru asta.
Ce spune Avocatul Poporului: OUG are un impact social brutal
Avocatul Poporului apreciază că OUG are un „impact social brutal” care transformă cetățeanul „dintr-un subiect de drept cu demnitate intangibilă într-un instrument de ajustare fiscală, ceea ce constituie o încălcare nemijlocită a art.1 alin. (3) din Constituție”.
Articolul constituțional menționat stipulează că „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”.
Avocatul Poporului afirmă că OUG încalcă prevederile Constituției referitoare la dreptul la proprietate, protecția socială a cetățenilor și protecția persoanelor cu handicap.
Comentează