Criza salarială care a lovit Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) la începutul lunii septembrie 2025 a scos la iveală vulnerabilitățile grave din gestionarea fondurilor publice. Angajații au primit inițial doar 83% din salariile aferente lunii august, restul de 17% fiind virat ulterior, după o intervenție de urgență la nivel guvernamental. Situația a stârnit un val de indignare, iar presa a intrat în posesia unui document intern care confirma problemele financiare. Contactat de Știri pe Surse, ONRC a răspuns oficial: documentul este autentic, a fost emis de conducerea instituției și reflectă fidel situația reală.
Criza izbucnită în septembrie
În primele zile ale lunii septembrie, angajații ONRC au fost anunțați printr-o adresă internă că nu mai există fonduri suficiente pentru plata integrală a salariilor. Potrivit documentului, instituția a primit alocări bugetare sub nivelul solicitat pentru cheltuielile de personal, iar banii disponibili acopereau doar 83% din veniturile nete ale angajaților. Restul de 17% urma să fie achitat „la o dată ulterioară”, după rectificarea bugetară.
Nemulțumirea a crescut rapid, mai ales că ONRC este o instituție-cheie pentru mediul de afaceri, gestionând înregistrarea și funcționarea companiilor din România. Faptul că tocmai această instituție s-a trezit în imposibilitatea de a plăti salariile integral a ridicat întrebări serioase privind prioritățile și modul în care statul gestionează resursele publice.
Întâlniri de urgență și intervenția Ministerului Justiției
Presiunea publică și sindicală a determinat organizarea unei întâlniri de urgență pe 8 septembrie între ministrul Justiției, Radu Marinescu, conducerea ONRC și reprezentanții sindicatelor. La masa discuțiilor s-au alăturat și oficiali din Ministerul Finanțelor.
La final, Ministerul Justiției a anunțat că situația s-a deblocat parțial: au fost identificate soluții financiare temporare, iar diferența de 17% din salariile angajaților a fost virată pe 11 septembrie. Totuși, rectificarea bugetară generală este încă așteptată, iar pe termen lung persistă incertitudinea dacă astfel de blocaje nu se vor repeta.
Documentul intern care a confirmat criza
Punctul de cotitură în această criză l-a reprezentat apariția unui document intern transmis directorilor oficiilor teritoriale. Circulara, semnată de conducerea ONRC, informa explicit că instituția nu dispune de resurse suficiente pentru plata completă a salariilor și că responsabilitatea aparține alocărilor bugetare insuficiente primite prin Ministerul Justiției.
Acest document a ajuns în spațiul public, generând un val de reacții și întrebări: este autentic? A fost emis de conducerea ONRC? Situația descrisă este reală sau doar o alarmă falsă?
Răspunsul oficial al ONRC: documentul este autentic
Într-un răspuns oficial transmis la solicitarea Știri pe Surse, ONRC a confirmat fără echivoc că documentul este real:
Autenticitatea: „Documentul atașat este autentic.”
Emiterea: „Documentul a fost emis de conducerea ONRC.”
Conținutul: „Situația descrisă în circulară este reală.”
Astfel, instituția a validat public existența unei crize salariale, confirmând că dificultățile financiare nu au fost zvonuri, ci o realitate cu care angajații s-au confruntat direct.
Explicațiile conducerii ONRC
Potrivit directorului general Luiza Mardare, ONRC și-a făcut partea sa: a calculat corect necesarul de fonduri pentru cheltuielile de personal și a transmis solicitările prin proiectul de buget. Problema a apărut la nivelul Ministerului Justiției, căruia i-au fost aprobate fonduri insuficiente pentru întreg anul 2025.
„În lipsa unei rectificări bugetare, drepturile salariale aferente lunii august ar fi trebuit achitate în două tranșe: 83% la data de 10 septembrie și restul de 17% după primirea fondurilor suplimentare”, se arată în comunicarea oficială.
Implicațiile bugetare și politice
Situația de la ONRC nu este un caz izolat, ci parte a unei probleme sistemice. Vicepremierul Tánczos Barna a anunțat că anul 2025 marchează o schimbare de paradigmă: instituțiile nu vor mai primi bani suplimentari la rectificare, fiind obligate să se încadreze strict în bugetele inițiale.
Premierul Ilie Bolojan a mers și mai departe, recunoscând public existența unor dezechilibre majore în bugetele pentru Sănătate și Educație, presiuni care se resimt inevitabil și în alte instituții.
Consecințe pentru angajați și pentru mediul de afaceri
Deși pe termen scurt salariile au fost plătite integral, moralul angajaților a fost serios afectat. O instituție de importanță strategică, aflată deja sub presiunea volumului mare de muncă, riscă să piardă personal calificat dacă instabilitatea financiară se repetă.
În plus, mediul de afaceri este direct afectat atunci când Registrul Comerțului se confruntă cu blocaje, întârzieri sau scăderea eficienței. Firmele depind de rapiditatea și funcționalitatea acestui serviciu public, iar o criză bugetară poate genera efecte în lanț.
Comentează