Anul acesta, pe 20 octombrie, în Republica Moldova vor fi alegeri prezidențiale, dar va avea loc și referendumul privind aderarea țării la Uniunea Europeană. Cetățenii sunt chemați la vot pentru a se exprima dacă vor ca țara lor să adere la UE sau nu.
Moldova a început negocierile de aderare, însă, e un drum lung și anevoios pe care țara va trebui să îl urmeze până va putea îndeplini criteriile de la Copenhaga și UE va accepta să o primească în familia țărilor membre.
Maia Sandu a convocat acest referendum și el se va desfășura în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Organizarea simultană a celor două scrutine a născut polemici mari în Moldova.
Opoziția pro europeană a început să o atace dur pe președinta statului, acuzând-o că pune în pericol obiectivul numărul unu al statului, aderarea la UE.
Liderul opoziției pro europene, Andrei Năstase a avut mai multe luări de poziție prin care i-a reproșat Maiei Sandu că pune mai presus de interesul național, interesul ei politic și a afirmat că referendumul are ca scop crearea unui avantaj competițional pentru președinta în funcție:
”Azi suntem în fața unui referendum care vizează un obiectiv strategic fundamental pentru noi toți, dar și pentru generațiile viitoare. Guvernarea însă l-a monopolizat și transformat într-un mijloc politic și de PR în interesul unei singure persoane - Maia Sandu - și a partidului său de guvernare care au compromis deja vectorul european de dezvoltare a țării după mai bine de 3 ani de guvernare antipopulară, de nedreptate, sărăcie şi exod.” a spus Năstase.
Odată cu convocarea referendumului, puterea de la Chișinău a modificat și legislația privind campania electorală, dar și condițiile de validare a referendumului.
Acum, doar partidele pot să se înscrie în campania privind referendumul. Actori politici independenți nu au această posibilitate. Legislația electorală moldoveană prevede:
Art 200 Cod electoral:
Înregistrarea participanților la referendumul republican
(1) După publicarea de către Comisia Electorală Centrală a listei partidelor politice ce au dreptul să participe la referendumul republican, întocmită conform art. 27 lit. g), dar nu mai devreme de 60 de zile și nu mai târziu de 30 de zile înainte de ziua desfășurării referendumului republican, partidele politice respective pot depune la Comisia Electorală Centrală cererea privind înregistrarea în calitate de participant la referendum, semnată de persoana abilitată conform normelor statutare.
Schimbarea legislației a atras din nou un val de declarații dure din partea lui Andrei Năstase, candidat independent la președinția Moldovei, care a afirmat că schimbarea contravine normelor europene și creează o discriminare:
Revizuiți normele prin care ați monopolizat dreptul de a promova integrarea europeană, modificând codul electoral. Ați făcut așa încât să nu pot promova acest lucru în campania electorală tocmai pentru că legea făcută de voi o interzice. Cât de democratic și european este acest lucru ?!
Oamenii nu mai înțeleg, voi vreți să modificăm constituția în sensul introducerii aderării la UE sau statutul PAS? Nu vă fie teamă de competiție, asumați-vă și riscurile care decurg din ceea ce voi ați crezut că va fi o șmecheria electorală perfectă” a afirmat Năstase.
Toamna aceasta va fi una complicată la Chișinău. Temperatura va crește o dată cu apropierea acestor alegeri. Va rămâne de văzut dacă referendumul va avea numărul de voturi necesar sau nu. Un eșec al referendumului va fi un semnal extrem de prost trimis cancelariilor europene. În cazul în care referendumul va trece, Rusia va rămâne fără unul dintre elementele principale de discurs și de propagandă. Ani de zile, Federația Rusă a susținut că poporul moldovean nu dorește să intre în UE și este târât de politicienii pro europeni. Pe 20 octombrie, vom afla ce vor decide cetățenii moldoveni!
Comentează