Gest straniu făcut de 500 de procurori: Îşi asumă public ignorarea articolului 132 din Constituţie. Cine ar fi redactat documentul

Sute de procurori din ţară au semnat, în urma deciziei CCR în cazul şefei DNA, o declaraţie de principiu în care arată că ministrul Justiţiei ''nu are şi nu va avea nicio implicare şi niciun rol'' în activitatea pe care aceştia o desfăşoară, ei spunând că îşi vor exercita atribuţiile ''în mod independent şi imparţial'', indiferent ''de contextul vremelnic''. Gestul vine în contradicţie cu articolul 132 din Constituţie, care spune că "procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei". Ministrul Justiţiei a explicat deja că, potrivit Constituţiei, poate cere socoteală procurorilor pentru tergiversarea unor dosare, fără să se implice în ancheta propriu-zisă.

Documentul este semnat de 500 de procurori, demersul lor fiind susţinut de zeci de judecători şi auditori de justiţie, potrivit Agerpres. Însă, potrivit jurnalistei Sorina Matei, documentul este redactat de Alexandra Carmen Lăncrănjan, procuroarea DNA care instrumentează dosarul Tel Drum.

Prin această declaraţie, semnatarii îşi asumă la nivel individual faptul că activitatea lor se va derula întotdeauna în conformitate cu rolul constituţional şi precizează că ministrul Justiţiei nu a avut şi nu va avea niciun rol în activitatea lor. 

"Activitatea noastră se va derula întotdeauna în conformitate cu rolul constituţional prevăzut de art. 131 alin. (1) din Constituţia României, apărând interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Respectăm competenţele ministrului Justiţiei privind politica penală a statului, precum şi atribuţiile concrete în anumite domenii, dar aceste competenţe nu validează în niciun fel implicarea factorului politic în modul de instrumentare şi soluţionare a cauzelor penale. Ministrul Justiţiei nu are şi nu va avea nicio implicare şi niciun rol în activitatea noastră profesională ori în vreo cauză penală sau civilă pe care o avem spre soluţionare sau la care participăm în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public. Singura instituţie care gestionează cariera procurorului şi singurul garant al independenţei procurorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, (...) ministrul Justiţiei neavând şi neputând să aibă niciun fel de rol sau implicare în cariera individuală a procurorului, acest principiu neputând să fie modificat prin inserarea unei alte sintagme în decizia Curţii Constituţionale, instituţie ce nu are competenţă de legiferare pozitivă", se arată în declaraţia citată. 

De asemenea, semnatarii atrag atenţia că evaluarea profesională a procurorilor şi modalitatea de accedere în funcţie trebuie să aibă la bază sistemul meritoriu, condiţii şi reguli clare şi transparente şi lipsa arbitrariului şi solicită tuturor factorilor de decizie să respecte principiile de funcţionare ale Uniunii Europene. 

"În susţinerea prezentei declaraţii de principiu aducem aminte că garantarea independenţei sistemului judiciar a fost una dintre condiţiile impuse în vederea aderării la Uniunea Europeană, context în care au fost adoptate modificări în pachetul de legi privind sistemul judiciar, în mod specific garantarea independenţei şi stabilităţii procurorului, prin modificarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea 303/2004 ('Procurorii numiţi de preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii'). Obligaţia României în ceea ce priveşte statul de drept şi garantarea independenţei sistemului judiciar s-a menţinut şi ulterior momentului aderării, fiind unul dintre criteriile avute în vedere în evaluările MCV astfel încât nu putem considera că o abordare involutivă a statutului magistratului procuror poate să constituie altceva decât o încălcare a angajamentelor asumate în calitate de stat membru", susţin procurorii. 

Ei arată, totodată, că independenţa şi imparţialitatea procurorului sunt două elemente esenţiale în standardele internaţionale. 

"Atât Recomandarea Consiliului Europei, cât şi Raportul Comisiei de la Veneţia subliniază necesitatea de a asigura proceduri transparente şi corecte, fără influenţe politice, în ceea ce priveşte accederea în profesie, sistemul de promovare şi activitatea procurorului. Astfel, procedurile care garantează o selecţie corectă a procurorilor şi cele care protejează procurorul de la o revocare arbitrară constituie aspecte importante în garantarea independenţei procurorului. Nu există niciun beneficiu în crearea unui sistem în care doar aparent procurorul este independent dacă acţiunile practice tind spre o implicare a factorului politic în activitatea judiciară. În acest sens, Comisia de la Veneţia a subliniat că independenţa procurorului constituie un mecanism prin care se previne interferenţa factorului politic sau de orice altă natură în activitatea de urmărire penală, iar statele trebuie să asigure cadrul necesar în care deciziile procurorului să fie luate în mod imparţial şi corect, la fel cum judecătorului îi este cerut să acţioneze corect şi imparţial fără a fi supus presiunilor altor factori externi", spun semnatarii documentului. 

Aceştia precizează că rolul lor este acela de a apăra interesul public, înţeles ca interesul cetăţenilor într-un stat democratic, şi că şi-l vor exercita ''în mod independent şi imparţial, indiferent de contextul vremelnic''.