Gafă de zile mari a lui Mircea Geoană. A ales să își anunțe oficial intrarea în cursa prezidențială într-o zi cu o simbolistică aparte. De la președinte, premier, șefi de partide și mulți alții în jos lumea a transmis azi mesaje cu ocazia împlinirii a 23 de ani de la atacul terorist asupra SUA - atacul de la New York asupra World Trade Center și asupra Pentagonului.
Pentru cineva care a ocupat funcția de secretar general adjunct al NATO (adică loc cedat de americani României chiar pentru Mircea Geoană) nu s-ar fi așteptat nimeni la un asemenea gest. E de așteptat ca alegerea acestei zile să fie condamnat public în perioada imediat următoare de mai multă lume.
Actualul candidat la Președinția României a fost numit în funcția de secretar general adjunct al NATO în 17 iulie 2019 la propunerea României prin semnătura premierului Viorica Dăncilă. În 10 septembrie 2024 a părăsit poziția de la NATO pentru ca o zi mai târziu să anunțe ceea ce se știa de mai bine de un an de zile - candidatura la funcția de președinte al României din postura de candidat independent.
Ce a fost în 11 septembrie 2001
La 11 septembrie 2001, circa 3.000 de oameni au fost ucişi în acte de terorism care au şocat lumea. Terorişti islamişti au deturnat trei avioane care s-au izbit de turnurile gemene ale World Trade Center din New York şi clădirea Pentagonului din Washington. Un al patrulea avion s-a prăbuşit în Pennsylvania.
Atacurile l-au determinat pe preşedintele de atunci, George W. Bush, să lanseze un "război global împotriva terorii" care a inclus un asalt militar asupra Afganistanului pentru a-l găsi pe liderul Al Qaeda, Osama bin Laden. Bin Laden a reuşit să evite capturarea până când a fost ucis într-un raid american în complexul său din Pakistan în 2011, raid comandat de preşedintele american de atunci, Barack Obama.
Atentatele din 11 septembrie au fost cel mai grav atac pe teritoriul SUA de la atacul japonez din 1941 asupra Pearl Harbor, în Hawaii, în care au fost ucise 2.400 de persoane.
Cine este Mircea Geoană
Dan Mircea Geoană a fost președintele PSD din 21 aprilie 2005 până în 21 februarie 2010, a fost șeful Partidului Social Democrat (PSD ).
Geoană a fost candidatul partidului la funcția de Președinte al României la alegerile prezidențiale din 2009, pe care le-a pierdut cu puțin în fața lui Traian Băsescu. A fost exclus din PSD pe 22 noiembrie 2011, dar a revenit în partid la sfârșitul lui 2012. Din 2015 până în 2018, a fost fondatorul și liderul Partidului Social Român . În plus, a fost și președintele Aspen Institute România, care este o organizație apolitică și non-profit. La 17 iulie 2019, a fost numit secretar general adjunct al NATO , în locul lui Rose Gottemoeller . El a demisionat la 3 septembrie 2024 pentru a candida din nou la funcția de Președinte al României.
Mircea Geoană s-a născut la București , la 14 iulie 1958. Tatăl său, Ioan Geoană, a fost general în Armata României între 1965 și 1992 și a fost șef al Comandamentului Apărării Civile. El s-a numărat printre inculpaţii anchetei privind Revoluţia română din 1989. Mama sa, Elena Iuliana Geoană, a fost inginer la ITB. Mircea Geoană a crescut în cartierele București Cișmigiu și Domenii
A absolvit Liceul Saint Sava din București în 1977, unde a urmărit profilul real. Apoi a urmat Facultatea de Mecanica a Institutului Politehnic Bucuresti , precum si Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti . A urmat în 1992 École nationale d'administration din Paris, precum și cursul despre Instituțiile Democratice ale NATO.
Geoană și-a obținut doctoratul în economie mondială la Academia de Studii Economice din București la 18 iulie 2005. Conform unei analize a jurnalistei de investigație Emilia Șercan, teza de 279 de pagini a lui Geoană conține plagiat semnificativ cu 21 grafice și zece tabele copiate din alte surse fără atribuirea corespunzătoare și 72 de pagini cu conținut text plagiat din rapoartele prezidențiale ale Statelor Unite (SUA) din 1999, 2002, și 2003. Potrivit lui Șercan, există 36 de citări în teză, dar 81 de lucrări enumerate în bibliografie. Geoană a răspuns analizei, afirmând, „au fost lucruri de care am menționat... nu știu, vă spun că ceea ce am făcut cu teza mea de doctorat s-a făcut absolut sincer și nu simt nimic în afara regulilor. de atunci... dacă regulile s-au schimbat între timp, asta e altceva”. Că nu este plagiat a stabilit și ASE București.
În perioada în care a fost ambasadorul României la Washington, a urmat Programul de Dezvoltare Managerială al Grupului Băncii Mondiale, în cadrul Harvard Business School .
Mircea Geoană este căsătorit cu Mihaela Geoană, arhitect de profesie, cu care are o fiică (Ana Maria) și un fiu (Alexandru). Fratele Mihaelei Geoană, Ionuț Costea, a fost președintele Eximbank, condamnat în România la 6 ani de închisoare în Dosarul șpăgilor pentru reabilitarea căilor ferate – actualmente el a fost localizat în Turcia sustrăgându-se legii penale române.
Mircea Geoană a ocupat, timp de doi-trei ani, un loc printre arbitrii de fotbal autohtoni de la Bragadiru și Voluntari . „Am luat-o de jos, de la Divizia de Onoare” – a spus el într-un interviu. "Numai eu știu câte înjurături am auzit, dar și câtă condiționare fizică am făcut. Nu vă puteți imagina câtă pasiune poate fi la un meci de Divizia de Onoare, la Bragadiru sau Voluntari. Am făcut-o cu pasiune". Este susținător al echipei de fotbal Rapid București .
Geoană este Președintele Institutului Aspen România, „o organizație apolitică care își propune să promoveze dialogul între liderii politici, intelectuali și de afaceri”. Geoană face parte din consiliul consultativ al Institutului Krach pentru Diplomație Tehnologică de la Universitatea Purdue , care este dedicat accelerării inovației și adoptării unei tehnologii de încredere pentru a promova libertatea. De asemenea, este Președinte de Onoare al Asociației George Marshall România.
Vorbitor de limba franceză , în 1990 a fost angajat de Ministerul de Externe ca responsabil cu relațiile cu Franța. În anul următor, ministrul Adrian Năstase l-a promovat la conducerea Direcției Afaceri Europene pentru relațiile cu NATO, Uniunea Europeană , OSCE , UEO și Consiliul Europei . În această calitate a condus în 1991 delegația României la comitetul de înalți funcționari ai OSCE. În 1994 a devenit director general al direcției generale pentru Asia, America Latină, Orientul Mijlociu și Africa și în 1995 și pentru Europa și America de Nord. Între 1993 și 1995 a fost simultan purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe condus atunci de Teodor Meleșcanu .
În februarie 1996 a fost numit să se transfere la Washington, DC , devenind cel mai tânăr ambasador în corpul diplomatic al României la 37 de ani. Diplomat de carieră, din 1996 până în 2000 Geoană a fost ambasadorul României în Statele Unite .
Potrivit fostului lider al PNȚCD Ion Diaconescu , în 1996, Geoană era aproape de partidul său, chemându-l pe Diaconescu după alegerile generale din 1996 și spunându-i că „am câștigat împotriva lor” (adică - Partidul Social Democrației din România ), Geoană devenind. apropiată de social-democrații în anii 2000, după ce PNȚCD și-a pierdut popularitatea.
Din 28 decembrie 2000 până în 28 decembrie 2004, Geoană a fost ministru de externe al României, în cadrul guvernului PSD al lui Adrian Năstase . După alegerile legislative din 2004, a fost înlocuit de Mihai Răzvan Ungureanu de la Alianța Justiției și Adevărului (DA).
În calitate de ministru de externe, la 11 ianuarie 2001, cu ocazia consiliului permanent al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, a preluat președinția rotativă a OSCE pentru un an. Printre obiectivele mandatului său el a enumerat soluţionarea conflictelor aflate în desfăşurare în fosta Iugoslavie , Moldova şi Cecenia . În 2005, a fost apoi reprezentant personal al președintelui în exercițiu al OSCE pentru Georgia .
De la 1 iulie 2004 Geoană a deținut funcția de președinte al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite timp de o lună și, în această calitate, a fost primul politician occidental care a vizitat Irak după transferul suveranității de la armata SUA către nou-născutul guvern irakian. În 2001, Geoană a fost președintele Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa .
Pe când era în funcția de ministru de externe, PSD l-a prezentat drept reprezentant al acestuia pentru numirea în funcția de primar al Bucureștiului la alegerile locale din 6 iunie 2004.
În 2004, la alegerile locale din România, a candidat pentru funcția de primar al Bucureștiului , dar a pierdut în fața primarului în funcție, Traian Băsescu, al Partidului Democrat (PD), chiar în primul tur. Cinci luni mai târziu, partidul l-a propus pe Năstase pentru președinția României și pe Geoană ca posibil prim-ministru al unui nou guvern PSD rezultat în urma alegerilor parlamentare din 2004. Înfrângerea lui Năstase de către Băsescu la alegerile prezidențiale a deschis însă ușa unui guvern condus de coaliția de centru-dreapta Alianța Justiție și Adevăr , în ciuda faptului că Geoană a intrat deja în negocieri pentru nașterea unui executiv de coaliție între PSD și alte partide mici.
Din cauza declarațiilor sale dintre primul tur și scrutinul prezidențial, în care susținea că partidul este pe punctul de a realiza o alianță guvernamentală cu Alianța Democrată a Maghiarilor din România , în martie 2005 fostul șef al statului Ion Iliescu l-a numit public „prost” (în română „ prostănac ”). Potrivit acestora, de fapt, zvonurile unei posibile coaliții cu UDMR ar fi avut greutate la nivel electoral și ar fi contribuit la înfrângerea lui Năstase.
La alegerile parlamentare a fost ales senator în circumscripţia judeţului Dolj . A fost pentru toată legislatura președinte al comisiei de politică externă a senatului și membru al celei mixte cu camera deputaților pentru afaceri europene.
Considerat un tânăr reformator, Geoană a fost ales președinte al partidului la 25 aprilie 2005 de către delegații la un Congres al Partidului PSD desfășurat la București . Victoria sa a reprezentat o înfrângere surpriză pentru fostul președinte și fondator al PSD Ion Iliescu , care era de așteptat să-l învingă ușor pe Geoană. Câștiga lui Geoană a fost atribuită de mass-media traficului din spate de ultimă oră a liderilor de partid care se opun lui Iliescu, precum și gafelor publice făcute de Iliescu la Congresul Partidului , inclusiv utilizarea termenului de tovarăși atunci când se referă la colegii săi de partid.
La Congresul PSD din 10 decembrie 2006, Geoană a fost reales președinte al partidului, cu platforma sa, „România Socială”, învingându -l pe Sorin Oprescu .
La alegerile prezidențiale din 2009 a fost candidatul PSD.
Un punct critic al alegerilor prezidențiale din 2009 a fost dezvăluirea că Geoană, pe atunci președinte al Senatului și vicepreședinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării , a efectuat o vizită privată la Moscova pe 27 aprilie 2009, unde s-a întâlnit cu Dmitri Medvedev , pe atunci președinte. al Federației Ruse . Vizita a fost confirmată de Cristian Diaconescu , ministrul român al Afacerilor Externe la momentul vizitei și de echipa sa de campanie, deși inițial a negat cunoștințele despre o astfel de întâlnire. Adversarii lui Geoană, printre care Traian Băsecu și Crin Antonescu , l-au criticat pe Geoană pentru această vizită și pentru modul în care a fost organizată. Vizita a devenit un subiect important în timpul alegerilor prezidențiale, deoarece a ridicat întrebări cu privire la poziția lui Geoană față de Rusia la acea vreme. Au fost ridicate și îngrijorări cu privire la posibilele legături ale lui Geoană cu Boris Golovin, un om de afaceri rus cu interese în sectorul energetic românesc care se prezintă ca fost ofițer sovietic GRU / Spetsnaz , și persoana care ar fi organizat vizita.
La 3 decembrie 2009, candidații din turul doi, Băsescu și Geoană s-au întâlnit într-o dezbatere televizată care a marcat confruntarea finală a campaniei. Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului . Dezbaterea a început cu o prezentare a argumentelor pe care Băsescu și Geoană au încercat la rândul lor să explice de ce românii ar trebui să le voteze. Candidatul Alianței PSD+PC a spus că a venit cu un proiect de dezvoltare a țării și a demonstrat că îi poate uni pe români și păstrează „un ton constructiv și o abordare pozitivă”. El a discutat despre cei trei piloni pe care îi susține: redefinirea modului în care lucrează România, agricultura și dezvoltarea câmpului de muncă. Geoană a precizat că alianța sa cu liberalii, parafată la Timișoara , este sinceră și nu bazată pe interese politice. El și-a exprimat speranța că Băsescu nu va folosi în dezbatere mijloace și atacuri personale, „precum modul în care a conceput campania, care s-a bazat pe minciuni și atacuri personale asupra familiei”.
La rândul său, Băsescu a spus că președinția este un privilegiu și o „obligație uriașă” care l-a marcat în fiecare zi în mandatul de cinci ani în care era președinte al României. Discursul său a fost axat pe susținerea reformei accelerate a statului în care „vocea românilor trebuie să fie auzită”. Șeful statului a propus „un guvern de politicieni pentru politicieni”. Băsescu a vorbit despre social-democrații (PSD), pe care i-a acuzat că nu înțeleg prioritățile țării, și sunt interesați în schimb să obțină privilegii politice. Candidatul susținut de liberal-democrați (PDL) a amintit de posibilitatea revenirii la putere a foștilor oficiali ai guvernului comuniști și a lui Iliescu în cazul în care Geoană ar câștiga alegerile prezidențiale. În plus, Băsescu a promis că va trece imediat de rezultatul românilor de la referendumul din 22 noiembrie pentru reducerea numărului de deputați și crearea unui parlament unicameral, ceea ce nu a făcut niciodată. Abordările celor doi candidați au fost adesea presărate în cele trei ore de dezbatere cu atacuri personale și acuzații reciproce. Președintele a precizat că structura de susținere a campaniei lui Geoană a fost legată de posturile de televiziune deținute de Sorin Ovidiu Vântu și Dan Voiculescu și susținută de intervențiile publice ale lui Dinu Patriciu . Cei doi candidați la președinție au jurat cu mâna pe o Biblie oferită de Robert Turcescu , moderatorul dezbaterii. În timp ce Geoană a jurat că nu a promis niciun beneficiu lui Patriciu, Vântu și Voiculescu, Băsescu a jurat că „nu a lovit niciodată un copil în plex sau în față”.
Slăbit de înfrângerea de la prezidențiale, Geoană a încercat să candideze din nou la conducerea PSD la congresul din 20 februarie 2010, dar a fost învins de Victor Ponta , care a fost ales nou lider al partidului cu 856 de voturi pentru 781.
Critic la adresa noii conduceri, la 14 decembrie 2010, biroul executiv al partidului l-a suspendat pentru șase luni din cauza diferitelor declarații considerate dăunătoare unității PSD. În toamna lui 2011 a emis declarații polemice împotriva lui Iliescu și a altor membri ai conducerii, anunțând totodată că vrea să candideze din nou la președinția României. Geoană a făcut și o vizită publică în Statele Unite, unde s-a întâlnit cu mai multe autorități locale, fără a informa liderii de partid. Acest lucru a dus la noi fricțiuni cu Ponta.
La 31 octombrie 2011, așadar, grupul parlamentar PSD a cerut demiterea lui Geoană din funcția de președinție a Senatului. Pe 7 noiembrie, senatorii PSD s-au exprimat cu 25 de voturi pentru și 5 abțineri, în timp ce Geoană a refuzat să demisioneze. Pe 14 noiembrie, cu 43 de voturi pentru și 5 împotrivă, comisia de integritate a partidului a propus excluderea acestuia din PSD pentru încălcarea statutului. Decizia a fost validată de comitetul executiv din 22 noiembrie (50 pentru, 5 împotrivă și 3 abțineri). A doua zi, Senatul a votat pentru revocarea acestuia din funcția de președinte al camerei superioare, cu 112 pentru, 2 împotrivă și 5 abțineri.
Marginalizat de PSD, la 16 martie 2012 a prezentat o asociație numită România noastră , iar pe 3 aprilie următor unii dintre susținătorii săi au înființat filiala politică a acesteia, partidul Prodemo. În mai 2012 a preluat președinția Comisiei de politică externă a Senatului.
După vara lui 2012 a reușit să reia relațiile cu PSD, care l-a inclus în listele electorale ale Uniunii Social-Liberale, coaliție constituită împreună cu PNL în funcție anti-Băsescu. La parlamentarii din 9 decembrie 2012 a obținut al treilea mandat de senator, obținând alegerile în zona Dăbuleni – Segarcea cu 46.833 de voturi, egal cu 70,75% din preferințe. Pe parcursul legislaturii a fost membru al comisiei pentru afaceri europene (din decembrie 2012 până în octombrie 2013), din cea pentru românii din străinătate (din februarie 2014 până în decembrie 2016) și președinte al comisiei mixte cu camera deputaților pentru aderarea la România în spațiul Schengen (din iunie 2013 până în decembrie 2014).
În urma noilor tensiuni apărute în cadrul PSD, ca urmare a înfrângerii lui Victor Ponta la alegerile prezidențiale din 2014, Comitetul executiv a decis pe 27 noiembrie 2014 să-l îndepărteze definitiv din partid alături de Dan Șova și Marian Vanghelie , care criticaseră conducerea. Ca urmare a excluderii din partid, a pierdut și funcția de înalt reprezentant al prim-ministrului pentru promovarea proiectelor economice strategice, pe care a deținut-o din 12 februarie 2014. Din acest motiv a fost nevoit să elibereze și apartamentul aflat în proprietate. de bunurile statului la care avea dreptul graţie acestei funcţii.
Acuzându-l pe Ponta de abatere de la identitatea de centru-stânga a PSD, în martie 2015 a fondat Partidul Social Român, care în iunie 2015 a susținut o moțiune de cenzură împotriva guvernului Ponta IV. PSRO nu a depășit 1,2% la alegerile locale din 2016 și în 2017 s-a dizolvat.
La 3 septembrie 2024, Geoană a demisionat din funcția de secretar general adjunct al NATO pentru a-și solicita din nou președinția României.
Comentează