Perioada concediilor de vară se apropie de final, iar mulți români aflați în țară pentru câteva săptămâni de vacanță au plecat deja în Occident sau se pregătesc să își facă bagajele. Unii părăsesc România cu gândul de a reveni cel puțin în vacanțele viitoare, iar alții își doresc să revină, cândva, pentru totdeauna „acasă”. Însă, pentru o parte dintre cei care au făcut deja pasul reîntoarcerii, experiența nu a fost așa cum s-ar fi așteptat.
Un tânăr român care a lucrat ca șofer de autobuz în Germania a scris pe Reddit de ce revenirea în țară i-a lăsat un gust amar.
„Am ajuns în România, iar de curând am început din nou să lucrez ca șofer, dar aici fac curse între județe, tur-retur. Și deja a început regretul. Într-o dimineață, pe la 6, mi s-a făcut rău: amețeli, dureri de cap, stare de vomă. Eu încep munca la 11, dar eram praf încă de dimineață. Am sunat la serviciu și i-am spus patronului, în stilul clasic românesc: «Știți, cred că am o infecție și ar trebui să merg să văd ce problemă am». Răspunsul lui a fost: «Lasă că n-ai nimic, hai, că oricum n-am șofer înlocuitor, îți revii tu, o zi faină!». Am mers la muncă, am vomitat în stațiile de călători, de față cu oamenii pe care îi luam în autobuz, și simțeam că mor la volan. Călătorii se uitau speriați la mine de parcă se întrebau: «Oare ăsta ne duce întregi până la destinație?»”, a relatat tânărul.
El compară experiența cu Germania, unde putea anunța chiar și cu un minut înainte de începerea turei că nu mai poate veni la muncă, fără probleme. „Astfel de situații m-au făcut să înțeleg că, deși aici am familia și prietenii, nu mă mai regăsesc în țara asta”, a concluzionat acesta.
Condițiile de muncă și salariile mici, motive de nemulțumire
Alți români reîntorși au întâmpinat dificultăți similare.
„M-au chemat la muncă mahmur, din timpul meu liber, doar pentru că nu aveau oameni. Nici mort nu te lasă în pace, trebuie să vii la muncă, indiferent de situație. Sunt stăpâni de sclavi, iar tu ești doar un număr: te-ai îmbolnăvit, ești «pa»... vine altul în loc. Nu ești asigurat din niciun punct de vedere”, afirmă un alt român revenit acasă.
Un alt tânăr povestește cum munca la o firmă de telecomunicații nu i-a oferit nici bonuri de masă, nici ore suplimentare plătite corespunzător, iar concediul anual era extrem de limitat: „Eu am lucrat la o firmă de telecomunicații în România. Nu doar că nu primeam bonuri de masă, sub pretextul că nu aveam superior direct, eram mai mult sau mai puțin propriul șef și, deci, nu puteau contoriza programul de muncă, dar aveam doar 19 zile de concediu. Orele suplimentare nu se plăteau (tot din cauza «contorizării»), iar când am avut nevoie de o zi liberă din orele suplimentare mi-au spus să îmi iau din concediu”.
Frica și nesiguranța cotidiene
Un alt român revenit în țară se plânge de siguranța personală:
„Nu știi niciodată, când ieși pe stradă, dacă o să dea cineva peste tine pe trecerea de pietoni, dacă o să te muște un câine, dacă o să fii jefuit, bătut sau, mai nou, atacat de urs. Sau poate ANAF îți dă amendă”.
El a adăugat: „Tot auzeam prieteni spunând că e mai bine în România, că s-a mai digitalizat, că oamenii sunt altfel. Realitatea? De când m-am întors, am ajuns să am o ură și mai mare decât atunci când am plecat prima oară. Dacă nu ești bișnițar, nu faci evaziune sau nu ai «pile» prin instituțiile publice, nu o duci bine. Aici ai doar obligații, fără beneficii. Chiar dacă ești cel mai corect om, statul tot găsește o modalitate să îți mai dea o lovitură”.
Exemple de revenire fără regrete
Totuși, există și români care se adaptează bine la viața din țară.
„Am învățat că fiecare loc are plusuri și minusuri, iar alegerea lui depinde de prioritățile pe care le ai la momentul respectiv. Este important să ai un job care să îți ofere aceleași condiții. Altfel, și în străinătate, dacă deodată îți scade calitatea vieții, nu te adaptezi ușor”, povestește un tânăr revenit din Danemarca.
Un român revenit din Marea Britanie adaugă:
„Aici siguranță pe stradă aproape la orice oră, oamenii sunt mult mai sociabili și deschiși, există mai multe petreceri și un spirit antreprenorial mai pronunțat, cu mai multă deschidere față de noutăți. Cheltuielile cu copiii sunt mai mici și există mai puține griji legate de siguranța lor, piața imobiliară este mult mai accesibilă, iar costurile pentru mașină — parcare, benzină, reparații, întreținere — sunt considerabil mai reduse”.
Explicații sociologice pentru regretele reîntorșilor
Sociologul Valentin Fulger explică de ce mulți români care se întorc din Occident regretă decizia:
„Ei vin animați, după mulți ani de muncă, să își deschidă în România o afacere, dar uneori, din păcate – nu de foarte puține ori – se izbesc de niște realități crunte, și mă refer la o politică fiscală feroce, care pe mulți îi determină să își închidă afacerea și să se reîntoarcă în țările din care au plecat, deși veniseră cu gândul unei vieți noi în România. Dar aceasta nu exclude un alt tip de fond, un alt substrat, și anume faptul că oamenii chiar doresc să se întoarcă în România, pentru că aici este, pentru ei, acasă”.
Profesorul universitar Valentin Fulger completează:
„Ei au fost considerați cumva rupți de realitățile românești, au fost considerați ca fiind mai puțin români decât cei care au rămas în țară, ignorându-se faptul, cu bună știință, că ei sunt cei care au pompat în România, timp de mulți ani, miliarde de euro, reușind să țină această țară pe linia de plutire”.
Această situație reflectă o realitate complexă: revenirea în România după ani petrecuți în Occident poate fi plină de provocări, dar și de satisfacții, în funcție de circumstanțele fiecăruia și de adaptabilitatea la realitățile locale.
Comentează