Franța și Olanda se opun lansării negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia

Franţa şi Olanda se opun intenţiilor Uniunii Europene de a lansa negocierile de aderare cu Albania şi Macedonia de teamă că decizia ar putea încuraja şi mai mult sentimentele anti-imigraţie din blocul comunitar, au estimat diplomaţi europeni, citaţi luni de Reuters, preluată de agerpres. 

Beneficiind de un sprijin larg din partea statelor membre şi a Comisiei Europene pentru începerea negocierilor de aderare, Albania şi Macedonia speră că miniştrii afacerilor europene din UE vor lua o decizie pozitivă în acest dosar marţi, la Luxemburg.

După ce autorităţile de la Skopje şi Atena au ajuns la un compromis cu privire la redenumirea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM) drept 'Republica Macedonia de Nord', lansarea negocierilor de aderare ar marca cel mai clar pas în încercarea blocului comunitar de a-şi continua extinderea către şase ţări din Balcanii Occidentali după ani întregi de neglijare a acestei regiuni.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat în luna aprilie, în plenul Parlamentului European, că nu va putea susţine extinderea UE decât după operarea mai multor reforme interne, iar unii diplomaţi au dat asigurări că poziţia Parisului în această privinţă nu s-a schimbat.

Alţi diplomaţi sunt însă de părere că dezbaterea privind lărgirea UE este legată în mod esenţial de migraţie. ''Sunt aşteptate reforme înainte ca noi să putem lansa negocierile pentru că avem un nivel de cerinţe ridicat'', a explicat o sursă diplomatică franceză.

În luna mai, Franţa şi Olanda le-au trimis celorlalte state membre un text care arată că lipsa reformelor în sistemul judiciar, corupţia generalizată şi criminalitatea organizată sunt motivele pentru care Albania şi Macedonia încă nu sunt pregătite pentru începerea negocierilor de aderare.

''Opinia celor două ţări este că deocamdată nu sunt întrunite condiţiile pentru deschiderea negocierilor de aderare'', a spus un diplomat UE.

Alţi doi diplomaţi şi doi oficiali europeni au explicat că cea mai mare îngrijorare a lui Macron este aceea că deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia ar putea fi folosită de politicienii de extremă-dreapta care câştigă sprijin electoral prin promovarea tezei populiste a stopării migraţiei către Europa.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care în luna martie a vizitat Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia, a avertizat că în absenţa oricărei speranţe de a adera la UE ţările din Balcanii Occidentali vor fi tot mai expuse izbucnirii unor conflicte militare.