Emisiunea "Locomotive cu abur", cu o tematică de colecţie, compusă din patru mărci poştale, un plic "prima zi", patru cărţi maxime pentru pasionaţii de maximafilie şi o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat, va fi introdusă, miercuri, în circulaţie, de Romfilatelia şi Poşta Română.
Cele patru mărci poştale ale emisiunii filatelice reproduc în imaginile lor locomotive cu abur aflate în exploatare între anii 1872 şi 1977, informează, luni, Romfilatelia, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Locomotiva "Resicza 2" este reprodusă pe marca poştală cu valoarea nominală de 4 lei, locomotiva CFR 1493 pe marca poştală cu valoarea nominală de 6,50 lei, iar locomotiva fabricată la Bucureşti în 1949 la Uzina 23 August este ilustrată pe marca poştală cu valoarea de 7 lei.
Locomotiva 231.065 din celebra serie CFR Pacific" este reprodusă pe marca poştală cu valoarea nominală de 14 lei.
Plicul "prima zi" reproduce un peisaj panoramic al unei zone submontane traversată de un tren tractat de o locomotivă cu abur.
Emisiunea este disponibilă de miercuri în reţeaua magazinelor Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi online.
Despre istoria căilor ferate din România
Istoria căilor ferate din România începe cu anul 1854 când a fost inaugurat, în Banatul aflat sub administraţie austro-ungară, traseul Oraviţa - Baziaş, cu o lungime de 62 de km. Locomotivele cu abur utilizate erau fabricate în Austria.
Pe teritoriul Regatului României, sub domnia Regelui Carol I, prima cale ferată construită de Compania engleză John Trevor-Barkley, inaugurată în anul 1869, a fost Bucureşti Filaret - Giurgiu. Prima cale ferată construită integral de inginerii români a fost Buzău - Mărăşeşti, inaugurată la 18 octombrie 1881, considerată un succes remarcabil al tehnicii feroviare autohtone, având costuri mult mai mici decât cel al unor realizări similare din alte ţări europene.
Au urmat lucrări ample de modernizare începând cu integrarea portului Constanţa în circuitul feroviar prin realizarea deosebită reprezentată de renumitul proiect al lui Anghel Saligny, "Podul Regele Carol I" de la Cernavodă şi continuând cu dublarea unor linii pe traseele Constanţa - Cernavodă (1931), Adjud - Tecuci (1933), Câmpina - Braşov (1941). Se adaugă mai apoi încă 635 km de linie dublă.
Ţinând seama de transformările şi modernizările cu mare vizibilitate ale sistemului feroviar, perioada anilor '30-'40 poate fi catalogată drept "epoca de aur" a căilor ferate în România.
Comentează