Fostul deputat liberal Cătălin Theodor Nicolescu, condamnat în 2019 la opt ani de închisoare pentru luare de mită în dosarul despăgubirilor supraevaluate de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), încearcă acum să obțină de la statul român suma de 6,2 milioane de lei – exact banii confiscați în urma condamnării sale.
El a deschis un proces civil prin care solicită „repararea prejudiciilor rezultate din erori judiciare”. Tribunalul București a respins cererea în noiembrie 2025, însă fostul parlamentar a făcut apel.
Dosarul urmează să fie analizat de Curtea de Apel București, primul termen fiind stabilit pentru 3 aprilie 2026, potrivit Libertatea.
Megadosarele ANRP și condamnarea lui Nicolescu
În perioada 2014–2015, procurorii DNA au trimis în judecată 20 de persoane – politicieni, funcționari și oameni de afaceri – în două dosare de corupție privind despăgubiri acordate de ANRP pentru terenuri evaluate la prețuri mult peste valoarea reală. Prejudiciul total estimat depășea 146,5 milioane de euro.
În primul dosar ANRP au fost trimiși în judecată 12 inculpați, printre care fosta șefă a instituției Ingrid Zaarour, avocata Ingrid Mocanu, fostul șef al ANI Horia Georgescu și Cătălin Theodor Nicolescu.
Deși în primă instanță, în 2018, toți inculpații au primit pedepse cu executare, situația s-a schimbat în apel. În 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat doar pe Nicolescu la opt ani de închisoare pentru luare de mită.
Ceilalți inculpați au fost achitați pentru abuz în serviciu după deciziile Curții Constituționale care au modificat interpretarea infracțiunii.
Judecătorii au reținut că membrii Comisiei de Stabilire a Despăgubirilor nu aveau competențe reale în evaluarea proprietăților și că numirile în funcții erau făcute pe criterii politice, fără cerințe de specializare.
Eliberare condiționată după mai puțin de cinci ani
Condamnat la opt ani de închisoare, Nicolescu a fost eliberat condiționat în martie 2024, după ce a executat efectiv 4 ani, 4 luni și 23 de zile.
Restul perioadei necesare pentru liberare a fost completat prin zile câștigate prin muncă și prin compensarea pentru condițiile improprii de detenție.
Potrivit Tribunalului Ilfov, în penitenciar el a lucrat la spălătoria auto, a păzit ciupercăria închisorii și a susținut prelegeri pentru alți deținuți despre legătura dintre educație și piața muncii.
Cum a evitat plata prejudiciului
Deși instanța a dispus confiscarea sumei de 6,2 milioane de lei, fostul deputat nu a achitat banii. El a beneficiat de aplicarea legii penale mai favorabile, deoarece faptele au fost comise între 2006 și 2008.
În vechea legislație, liberarea condiționată nu era condiționată de plata prejudiciului, spre deosebire de reglementările actuale. Dacă i s-ar fi aplicat noile prevederi, Nicolescu ar fi rămas în detenție până în noiembrie 2026.
În plus, în 2023, Curtea de Apel București a dispus ridicarea sechestrului asupra mai multor bunuri ale acestuia, inclusiv o vilă și alte imobile din Pitești, precum și un autoturism Jaguar. Instanța a constatat că statul român nu a deschis o acțiune civilă pentru recuperarea prejudiciului în termenul legal.
Cererea de despăgubiri pentru „eroare judiciară”
În martie 2025, Nicolescu a cerut în instanță ca statul să îi plătească despăgubiri de 6,2 milioane de lei, susținând că suma confiscată ar fi fost stabilită eronat.
El a invocat diferențe între acuzațiile din rechizitoriu și concluziile instanței privind numărul de acțiuni primite și valoarea acestora.
Tribunalul București a respins însă argumentele. Judecătorul a arătat că stabilirea prejudiciului și confiscarea bunurilor sunt atributul instanței penale și că nemulțumirea față de interpretarea probelor nu reprezintă o eroare judiciară.
Instanța a subliniat că procedura privind erorile judiciare nu poate fi folosită ca o cale suplimentară de atac atunci când un condamnat este nemulțumit de hotărârea definitivă.
Declarațiile martorilor din dosar
În timpul procesului penal, martorii au relatat modul în care ar fi fost oferite sume de bani sau acțiuni pentru facilitarea despăgubirilor.
Ion Ștefan Barbu, partener de afaceri al denunțătorului Valentin Vișoiu, a declarat în instanță că o parte din acțiunile rezultate dintr-un dosar de despăgubire ar fi trebuit să ajungă la Nicolescu.
Valentin Vișoiu a susținut, la rândul său, că între 2009 și 2011 i-ar fi dat fostului deputat aproximativ 2,3 milioane de lei, o parte în numerar și o parte prin contracte.
Comentează