Forumul Germanilor se delimitează de problemele lui Iohannis: 'Îi pot afecta imaginea'

Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Paul Porr, este convins că problemele preşedintelui Klaus Iohannis cu casa aflată în proces, de la Sibiu, nu vor influenţa opţiunea de vot a sibienilor la alegerile locale, dar îi pot afecta imaginea şefului statului. 

Întrebat dacă problema cu casa lui Klaus Iohannis va influenţa la alegeri scorul FDGR, Paul Porr a declarat luni, într-o conferinţă de presă: "Nu are nicio legătură. (...) Deci este o problemă juridică. Eventual îl afectează pe Iohannis ca imagine. (...) FDGR-ul nu are nicio legătură cu casa respectivă, nici nu a avut, nici nu va avea. Eu când a fost scandalul nici nu ştiam care este casa." 

Preşedintele FDGR, candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, a precizat că şeful statului a fost "un cumpărător de bună credinţă" al acestei case de la un bărbat care a pretins că ar fi moştenitorul legal al imobilului şi care a decedat între timp în SUA. 

"Este vorba de o casă care a fost naţionalizată, după 1990 cei care au locuit în casa respectivă de bună credinţă au cumpărat fiecare locuinţa lui, nefiind un moştenitor, care a apărut însă după câţiva ani şi a putut dovedi că este rudă a aceluia care a fost proprietarul casei. Şi potrivit unei hotărâri judecătoreşti, a primit casa. Bineînţeles că locuitorii de acolo l-au dat în judecată, l-au contestat că nu e veritabil moştenitor. Acesta a vândut casa mai departe lui Klaus Iohannis, pe care el a luat-o de bună credinţă. Şi acum procesul s-a transformat între cei care au locuit acolo, foştii locatari sau şi actualii locatari şi Iohannis, de 17 ani. Au fost nu ştiu câte verdicte, verdictul suprem este că a fost un fals, nu e el moştenitorul care ar fi trebuit. Acela între timp a plecat în America şi acolo a murit, deci nu avem cum să aflăm de acolo adevărul. Şi din câte am înţeles, casa se va reda celor care au câştigat procesul, cei care au locuit sau locuiesc în continuare în acea casă. O parte din presă a spus că şi el a ştiut, că el a semnat. El a semnat actele de cumpărare de la respectivul care nu mai este", a explicat Paul Porr, potrivit Agerpres.

La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Braşov a respins un recurs declarat de Klaus şi Carmen Iohannis şi a menţinut decizia Tribunalului Braşov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Imobilul în cauză a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut în anii '70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii. 

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999 contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Casa a ajuns apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi au deschis procese în instanţe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea. 

Pe 16 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulţumit de sentinţa judecătorească prin care a pierdut casa, punctând că împreună cu avocaţii săi caută cele mai bune căi de a o contesta. 

Ulterior, Instanţa supremă a admis o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Braşov la o altă curte de apel din ţară, decizia fiind definitivă. Pe 6 aprilie a.c. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că se va judeca la Curtea de Apel Piteşti contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei instanţei, din noiembrie 2015, prin care cei doi soţi au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului. 

Klaus Iohannis a reclamat în cererea de strămutare, potrivit presei locale, faptul că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul.