Ministerul Finanțelor pregătește introducerea mecanismului de taxare inversă pentru domeniul îmbrăcămintei și încălțămintei, cu obiectivul de a reduce nivelul ridicat al evaziunii la TVA, potrivit informațiilor Profit.ro. Implementarea depinde însă de discuțiile pe care autoritățile le au în prezent cu Comisia Europeană, fiind necesară o derogare specială.
Ministrul Alexandru Nazare declarase anterior că Finanțele lucrează și la introducerea acestui mecanism pentru sectorul legume-fructe, unde evaziunea este de asemenea ridicată. În prezent, România așteaptă un răspuns din partea Comisiei Europene pentru a aplica măsura de anul viitor.
Taxarea inversă presupune ca obligația de plată a TVA să fie transferată de la furnizor către cumpărător, prin excepție de la regula generală. Specialiștii în fiscalitate consideră acest mecanism o soluție eficientă pentru limitarea fraudei, cel puțin în domeniile cu risc fiscal ridicat, unde aplicarea punctuală are sprijin mai larg decât varianta unei aplicări generalizate.
România, fruntașă la pierderile de TVA
Conform celui mai recent raport al Comisiei Europene, România rămâne pe primul loc în Uniunea Europeană la pierderile generate de necolectarea TVA. Pentru 2022, decalajul dintre TVA potențial și TVA efectiv colectată a fost de 30,6%, echivalentul a 41,8 miliarde lei, în scădere față de 34,8% în 2021.
Datele preliminare pentru 2023 indică însă o nouă deteriorare, cu o rată a neîncasării de 33,7%, ceea ce corespunde unei pierderi de aproximativ 54 miliarde lei. Chiar și în aceste condiții, nivelul rămâne sub cel din 2021, dar semnalează dificultăți în consolidarea progreselor anterioare.
Autoritățile speră că extinderea taxării inverse la noi sectoare, precum îmbrăcăminte și încălțăminte, va contribui la reducerea decalajului, având în vedere că mecanismul a dat rezultate în alte domenii cu risc major.
Domeniile unde se aplică deja măsura
România utilizează în prezent taxarea inversă într-o serie de operațiuni considerate vulnerabile la evaziune. Printre acestea se numără livrările de deșeuri feroase și neferoase, materiale reciclabile, masă lemnoasă, cereale și plante tehnice, dar și transferurile de certificate de emisii de gaze cu efect de seră sau de energie electrică.
Mecanismul se aplică, de asemenea, în cazul livrărilor de construcții, aur de investiții, telefoane mobile, microprocesoare, console de jocuri, tablete și laptopuri, precum și pentru comerțul cu gaze naturale.
Extinderea la domenii precum legume-fructe, îmbrăcăminte și încălțăminte se înscrie în strategia Ministerului Finanțelor de a limita pierderile și de a îmbunătăți colectarea veniturilor bugetare în perioada de tranziție până la aplicarea noilor reguli de TVA la nivel european, programate să intre în vigoare în 2030.
Ce înseamnă pentru cetățeanul de rând
Pentru cumpărătorul final, prețul la raft rămâne exprimat cu TVA inclus, iar bonul fiscal va arăta TVA la fel ca înainte, deoarece taxarea inversă se aplică în principal tranzacțiilor între firme din lanțul de distribuție, nu vânzărilor către populație. Impactul direct la casă nu presupune proceduri noi pentru client și nici obligații fiscale suplimentare.
Efectul posibil pentru consumatori apare indirect: dacă evaziunea scade și competiția devine mai corectă, comercianții care plătesc taxele integral nu vor mai fi dezavantajați față de vânzările „la gri”. Pe termen mediu, aceasta poate tempera presiunea pe prețuri și poate stabiliza piața, însă evoluția depinde de aplicarea măsurii și de controalele efective din teren.
În primele luni după introducere, pot apărea ajustări de stocuri și de facturare în lanțul en-gros–retail, ceea ce ar putea influența temporar disponibilitatea unor modele sau calendarul promoțiilor.
Comentează