Finanţarea economiei este marea provocare a anului 2020 şi reclamă responsabilitate, iar dacă nu o vom dovedi, vom ajunge la un program de corecţie dureros nu peste mult timp, cum a fost cel din 2009-2011, susţine într-un articol academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
"Ne dorim programe solide de susţinere a relansării economiei, dar să avem în vedere resursele disponibile. Finanţarea economiei ar fi facilitată în 2021 dacă bugetul UE va fi mărit, dublat chiar, pentru a ajută redresarea economică şi socială în Uniune (un nou Plan Marshall). Finanţarea economiei este marea provocare a anului 2020 şi reclamă responsabilitate. Dacă nu o vom dovedi, vom ajunge la un program de corecţie dureros nu peste mult timp - cum a fost cel din 2009-2011", subliniază Daniel Dăianu.
El menţionează că suspendarea regulilor fiscale în UE (ce este o măsură temporară), nu înseamnă că un stat membru "se poate împrumuta după vrere". Deşi dobânzile reale sunt mult diminuate în lume, pieţele discriminează între ţări, în funcţie de bonitatea financiară, iar acest lucru este referitor şi la ratingul României.
"Nevoia de finanţare (finanţare deficit şi refinanţare datorie) a României în 2020 înseamnă circa 120 de miliarde de lei (potrivit scenariului oficial al Guvernului) putând ajunge la peste 144 miliarde lei într-un scenariu foarte sever (Opinia Consiliului Fiscal din 24 aprilie, a.c). Adică echivalentul a între 25 şi 30 de miliarde de euro. Este mult având în vedere starea şi atitudinea pieţelor financiare. Ce este de făcut? Trebuie considerate toate posibilităţile de acces la resurse financiare: liniile speciale din bugetul UE destinate luptei contra Covid-19 şi sprijinirea economiilor; banii din bugetul UE în condiţii de flexibilitate între diverse programe, plus că nu mai este necesară cofinanţarea ce împovăra bugetul public; cota de la FMI şi facilitatea de finanţare rapidă; de discutat cu băncile pentru a ridică limita de expunere pe România; fondurile de investiţii din Pilonul II să facă plasamente numai în obligaţiuni suverane ale României - cel puţin în 2020 (ASF a eliminat pragul pentru deţinerea de obligaţiuni suverane autohtone)", spune preşedintele Consiliului Fiscal.
El precizează că apare şi "problema timing-ului", întrucât una este programarea financiară ca volum de resurse şi altceva disponibilitatea banilor când este nevoie de ei efectiv, când trebuie onorate plăti de către Stat.
"Există facilitatea UE de finanţare a ţărilor cu dificultăţi de balanţă de plăti (este facilitatea ce ne-a ajutat şi în 2009). Dar este greu de obţinut o asemenea asistenţă dacă nu va există un program credibil de reducere a deficitului structural. Aceasta înseamnă că nu trebuie crescute cheltuieli bugetare permanente, care ar adânci deficitul structural, care ar trimite ratingul României în categoria nerecomandată pentru investiţii. Revin la o chestiune evocată mai sus. Sunt economii puternice unde băncile centrale recurg la programe de QEs, (Quantitative Easing n.r.) ce echivalează cu finanţare monetară a deficitelor. Dar o bancă centrală ce nu emite moneda de rezervă nu poate achiziţiona titluri de stat pe scară largă fără a destabiliza moneda locală, propria economie. România are şi handicapul deficitelor structural menţionate. Acestea sunt aspecte subestimate când se pledează că BNR să se angreneze într-un QE autohton de amploare", spune Daniel Dăianu.
El atrage atenţia că un buget sărac că al României, cu venituri fiscale de circa 27% din PIB, în care cheltuielile cu salariile şi asistenţă socială înseamnă de departe grosul din aceste venituri, reclamă o politică bugetară cumpătată, mai ales în vremuri de restrişte, când trebuie alocat mai mult pentru lupta cu Covid19, pentru şomaj tehnic, pentru sprijinirea economiei. " În perspectivă, trebuie să cheltuim mai mult pentru sănătate, pentru educaţie, pentru infrastructură de baza, pentru politici industriale deştepte, care să facă economia robustă. Aceasta implică o creştere puternică a veniturilor fiscale/bugetare, o tema ce a fost omisă în politicile publice ani la rând", menţionează Dăianu.
De asemenea, preşedintele Consiliului Fiscal susţine că România a pornit cu un handicap mare în lupta contra Covid-19, cu un deficit structural al bugetului de peste 3% din PIB, cu deficit operaţional de peste 4%, cu venituri bugetare/fiscale foarte joase, cu deficite externe considerabile.
"Deficitul primar (înainte de serviciul datoriei) este şi el printre cele mai ridicate în UE. Pentru aceste raţiuni cheltuieli permanente suplimentare (gen creştere cu 40% a punctului de pensie) sunt un nonsens economic. România se împrumută mai scump pe pieţe decât Ungaria, Polonia, Cehia, cu care ne comparăm adesea. Deficitul bugetar în acest an poate trece uşor de 8% din PIB din cauza şocului pandemiei. Am avea un deficit mare şi în 2021 dacă am persistă cu măsuri ce adâncesc deficitul structural, care fac nesustenabilă datoria publică", a explicat preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Finanţarea economiei este marea provocare a anului 2020 şi reclamă responsabilitate (Daniel Dăianu)
Explorează subiectul
Articole Similare

24
Ministrul Finanţelor: Cred că în trimestrul al treilea, începând cu luna iulie, august, o să începem să vedem scăderea inflaţiei şi ea se va duce spre intervalul de referinţă undeva în decembrie, spre 4%
24

754
Economiile din bancă nu mai țin pasul cu scumpirile: cum îți protejezi banii de inflație în 2026
754

39
Alexandru Nazare: Toate rambursările de TVA la luna ianuarie 2026 sunt plătite la termen
39

790
Dacia bate giganții auto din Europa - strategia care a răsturnat clasamentele (analiză)
790

32
Primul produs Apple din 2026 este o nouă versiune a dispozitivului de localizare AirTag, care promite o precizie mai mare în găsirea obiectelor pierdute
32

16
FOTO Liceul "Anastasie Başotă" din Pomârla, Botoșani, a fost reabilitat prin PNRR
16

660
Ministrul Finanțelor merge ață la Bruxelles pentru a discuta despre buget: discuții de culise între partide
660

52
Complexul hidroenergetic Cerna - Motru - Tismana a primit acordul de mediu
52

2.208
Prima reacție din Guvern după scandalul din coaliție cu asumarea răspunderii pe cele două pachete de măsuri, reforma administrativă şi relansarea ecoonomie: Trebuie să se întâmple într-un consens
2.208

106
Opt oferte au fost depuse pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii ”Unirii”
106

1.812
Radu Miruță îl contrazice pe șeful Armatei în controversa apărării Neptun Deep: MApN n -ar sta cu mâna în sân!
1.812

2.121
VIDEO Radu Miruță a răbufnit în scandalul Romarm și țintește la vârful Guvernului: AMEPIP a fost parte în procedura de selecție. Vedem ce spune si Parchetul!
2.121

2.503
VIDEO Ministrul Apărării le pune pofta în cui „șmecherilor”: „vă spun că nu există această opțiune la programul SAFE”
2.503

















Comentează