Expoziția 'Brâncuși 150 – Brâncuși ne privește pe toți' se deschide Muzeul Național de Artă al României

Autor: Alexandra Pricop

Publicat: 12-02-2026 08:15

Article thumbnail

Sursă foto: curatorial.ro

Expoziţia "Brâncuşi 150 - Brâncuşi ne priveşte pe toţi" se va deschide joi, de la ora 18:00, în Sala Kretzulescu de la Muzeul Naţional de Artă al României.

Organizată împreună cu Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, expoziţia îşi propune un traseu prin viaţa lui Brâncuşi, pornind de la anul 1876, aşa cum însuşi scrie în autobiografia lui: anii de lucru în România, reprezentaţi prin lucrările clasice din cele două şcoli, Craiova şi Bucureşti; plecarea spre Paris, primele lucrări de factură clasică până la ruptura de Rodin şi de tot ce lucrase până atunci: "Sărutul", "Rugăciunea", "Cuminţenia pământului", informează MNAR, într-un comunicat transmis, marţi, AGERPRES.

Potrivit MNAR, expunerea este realizată sub forma unei pelicule de film în care secvenţe sunt anii importanţi de la naştere la moarte, în care fotografii şi documente sunt amestecate cu maximele artistului în trei limbi, română, franceză, engleză, printre care:

* 1913, Armory Show New York, prima expoziţie importantă care marchează şi atestarea (nu uşoară, cu scandal) artei moderne;

* 1920, scandalul Prinţesei X - o şcoală de marketing propriu;

* 1921, The Little Review, revista închinată lui;

* 1926 - expoziţia de la Brummer Gallery;

* 1927-1928 - SUA au considerat "Pasărea în spaţiu" un obiect industrial, Brâncuşi a schimbat definiţia Artei Moderne din dicţionarul vamal;

* 1931 - începutul concepţiei Templului de la Indore, neterminat;

* 1935 - scrisoarea către Miliţa Petraşcu în care acceptă comanda de la Târgu Jiu;

* 1937 - ansamblul sculptural de la Târgu Jiu;

* 1945 - Piatra de hotar, care încheie seria Sărutului, precum şi opera sa;

* 1952 - cetăţenia franceză;

* 1956 - prima expoziţie personală din Europa, la Bucureşti, MNAR, la 80 de ani;

* 1956 - testamentul;

* 1957 - finalul.

Vor fi prezentate, ca secvenţe de film (print), seriile sculpturale "Sărutul", "Ovoidele", "Păsările", "Coloanele", "Domnişoarele Pogany", "Prinţesele X", "Cocoşii", "Animalia", precum şi lista neîmplinirilor de la "Fântâna lui Narcis", închinată lui Spiru Haret, la monumentele Goga şi Caragiale.

Expoziţia se încheie cu secvenţa "Posteritatea", care prezintă ceea ce se întâmplă cu imaginea Brâncuşi în ultimii 36 de ani.

Totodată, vor fi expuse lucrările "Cap de copil", "Rugăciune" (copie) şi "Portret Petre Stănescu".

Expoziţia va fi deschisă până pe 22 februarie.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri