Președintele rus Vladimir Putin este „cel mai mare motor al migrației spre Europa”, susține comisarul european pentru migrație, care îl acuză că a alimentat marile conflicte din ultimul deceniu. Oficialul spune că, de la Siria la Ucraina și până la actualul război din Orientul Mijlociu, Kremlinul a avut un rol direct sau indirect în declanșarea valurilor de refugiați.
„Este mereu Putin”, spun oficialii europeni despre marile crize de migrație care au lovit Europa în ultimul deceniu. Comisarul european pentru migrație avertizează că liderul de la Kremlin este „cel mai mare motor” al valurilor de refugiați, pe fondul conflictelor pe care le-a alimentat, direct sau indirect, iar noul război din Orientul Mijlociu ar putea declanșa un nou val de plecări spre UE.
De la Siria la Ucraina: cum leagă UE migrația de Kremlin
Potrivit comisarului european pentru migrație, Magnus Brunner, Rusia și Vladimir Putin au avut un rol central în declanșarea celor mai mari crize migratorii din ultimii ani.
Oficialul a amintit de războiul civil din Siria, unde sprijinul acordat de Moscova regimului Bashar al-Assad a contribuit la destabilizarea regiunii și la exodul a milioane de oameni spre Europa, în special în perioada 2015-2016.
Un al doilea val major a fost generat de invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, care a determinat peste 4 milioane de ucraineni să caute protecție în Uniunea Europeană.
„Este mereu Vladimir Putin implicat în aceste mari mișcări de populație”, a declarat Brunner, citat de Financial Times.
Războiul din Orientul Mijlociu, noul risc pentru Europa
În contextul actualului conflict din Orientul Mijlociu, oficialii europeni se tem că istoria s-ar putea repeta.
Chiar dacă, pentru moment, nu există un flux semnificativ de refugiați din Iran, situația este extrem de volatilă. „Trebuie să fim vigilenți, pentru că lucrurile se pot schimba de la o zi la alta”, avertizează comisarul european.
Rolul Rusiei în susținerea regimurilor din regiune este văzut, din nou, ca un factor care poate amplifica tensiunile și implicit migrația.
UE nu mai vrea o criză ca în 2015
Spre deosebire de criza din 2015, când Germania a deschis porțile pentru refugiați, liderii europeni adoptă acum o poziție mult mai precaută.
Mai multe state, printre care Italia și Danemarca, cer măsuri mai dure pentru a preveni un nou val de migranți, inclusiv posibilitatea închiderii frontierelor în situații de urgență.
Într-o scrisoare comună, premierii Giorgia Meloni și Mette Frederiksen au avertizat că Uniunea Europeană nu își mai poate permite repetarea scenariului din urmă cu un deceniu.
Măsuri dure la orizont: controale și „frână de urgență”
Printre soluțiile discutate la nivel european se numără introducerea unor mecanisme de tip „frână de urgență”, care ar putea fi activate în cazul unor fluxuri masive de migranți.
Acestea ar putea include inclusiv închiderea temporară a frontierelor sau restricționarea accesului în UE din motive de securitate.
Oficialii europeni susțin că, spre deosebire de trecut, Uniunea este acum mult mai bine pregătită să gestioneze astfel de situații.
Securitatea, în prim-plan: temeri privind riscurile teroriste
Pe lângă presiunea migratorie, autoritățile europene sunt preocupate și de riscurile de securitate.
Noile sisteme de control la frontieră permit monitorizarea mai strictă a intrărilor în UE, iar oficialii spun că pot identifica mai rapid persoanele care reprezintă o amenințare.
„Trebuie să fim pregătiți nu doar pentru migrație, ci și pentru riscurile legate de securitate, inclusiv atacuri teroriste”, a avertizat Brunner.
Comentează