Numele judecătoarei Raluca Moroșanu, magistratul Curții de Apel București devenit figură centrală a dezbaterii publice după documentarul Recorder „Justiție capturată”, se află în aceste zile pe buzele tuturor, ca protagonista unor 'scene' în actul de Justiție. Surse Gândul răstoarnă figura sa de 'eroină', după apariția în conferința de presă de la Curtea de Apel București, publicând o decizie cheie din dosarul „Coldea 2”. Totodată, figura sa apare pe un panou publicitar din București, deținut de patronul aceleiași publicații.
Decizia din dosarul Coldea 2 care a blocat ancheta DNA
În iunie 2025, judecătoarea de drepturi și libertăți Raluca Moroșanu a respins cererea procurorilor DNA de a efectua percheziții informatice asupra telefoanelor aparținând omului de afaceri chinez Wang Yan, personaj-cheie în dosarul „Coldea 2”, în care fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, era cercetat pentru interferențe ilegale în actul de justiție.
Deși procurorii aveau telefoanele la dispoziție și descoperiseră conversații în care Florian Coldea apărea salvat sub numele conspirativ „Sorin Georgescu”, instanța a considerat că: „ingerința în dreptul la viață privată a suspectului Wang Yan ar fi excesivă”, iar aspectele indicate de procuror „pot fi probate cu alte mijloace de probă”.
Decizia a avut ca efect imposibilitatea folosirii conversațiilor ca probe directe în dosar, situație extrem de rară în practica judiciară, mai ales în condițiile în care dispozitivele fuseseră puse voluntar la dispoziția anchetatorilor.
De la magistrat discret la „eroină” publică
După difuzarea documentarului Recorder și conferința de presă de la Curtea de Apel București, Raluca Moroșanu a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale nemulțumirii din sistemul judiciar, vorbind public despre presiuni, „teroare” și disfuncționalități grave din justiție.
Această expunere publică a fost urmată însă de o vizibilitate mediatică fără precedent, care a mutat disputa din spațiul editorial direct pe stradă.
Raluca Moroașnu, pe un panou publicitar, în mijlocul Bucureștiului
Sâmbătă dimineață, într-o intersecție extrem de circulată din București – Valea Cascadelor cu bulevardul Iuliu Maniu – pe un panou publicitar digital a apărut un titlu uriaș: „Scenă regizată din timpul conferinței Curții de Apel București. Publicația Recorder era înțeleasă cu judecătoarea Raluca Moroșanu și a filmat-o înainte de a întrerupe conferința de presă”.
Mesajul, preluat dintr-un articol publicat de site-ul Gândul, a rulat fără nicio mențiune că ar fi vorba de o opinie sau de o interpretare. Potrivit unei analize publicate de HotNews, publicitatea stradală ar fi fost comandată de compania media controlată de omul de afaceri Radu Budeanu, condamnat definitiv pentru corupție, după ce și-a recunoscut faptele în instanță.
Care era „dovada” presupusei înțelegeri?
Articolul promovat susținea că Recorder ar fi fost „înțeles” cu judecătoarea Moroșanu pentru că jurnaliștii au filmat-o înainte ca aceasta să ia cuvântul la conferința de presă.
Jurnalistul Recorder Alex Nedea a respins public acuzația: „Recorder a avut doi cameramani în sală, trimiși să ia cadre de atmosferă. În sală era o persoană în robă de judecător. Normal că a fost filmată. Nimeni nu anticipase ce urma să facă judecătoarea.”
Potrivit HotNews, nu există nicio probă care să susțină ideea unei înțelegeri între Recorder și magistrat, iar afirmația promovată pe panoul stradal se încadrează în zona de fake-news.
Problema majoră: cine apără publicul de dezinformare outdoor?
Spre deosebire de televiziune sau online, publicitatea stradală nu oferă publicului nicio posibilitate de a verifica sursa sau contextul informației. Oamenii aflați în trafic sunt expuși direct unor afirmații prezentate ca fapte, fără avertisment.
HotNews ridică o întrebare esențială:
„Avem dreptul la opinie, dar nu avem dreptul de a impune altora care sunt faptele. Pe oamenii de pe stradă cine îi apără de fake-news?”
Un conflict care depășește cazul unei judecătoare
Cazul Raluca Moroșanu a devenit rapid mai mult decât o dispută punctuală. El expune tensiuni majore între justiție, presă, interese economice și mecanismele de influență din spațiul public.
Comentează