Când locuiești la răscrucea dintre Est și Vest, energia nu înseamnă niciodată doar electricitate sau gaze. În Republica Moldova, liniile și conductele de înaltă tensiune au transportat întotdeauna mai mult decât energie electrică - au transportat geopolitica. Timp de decenii, această mică țară înghesuită între România și Ucraina s-a trezit prinsă într-o rețea de vulnerabilități: dependentă de gazul rusesc, legată de infrastructura din epoca sovietică și dependentă de aprovizionarea cu energie din regiunea separatistă transnistreană. Energia a fost mai puțin o utilitate și mai mult o pârghie de șantaj politic, scrie politico.eu.
Și totuși, în doar câțiva ani, Moldova a început să schimbe scenariul. Ceea ce a fost odată cea mai mare slăbiciune a țării a fost transformat într-un proiect de suveranitate și, în mod crucial, într-o punte către Europa.
Un punct de cotitură în criză
Punctul de ruptură a venit în octombrie 2021, când Gazprom a redus drastic livrările, prețurile au explodat, iar Chișinăul s-a trezit brusc în fața unui abis energetic. Electricitatea era furnizată aproape în întregime de la uzina MGRES din Transnistria, ea însăși ostatică a influenței Kremlinului. Până în 2022, situația s-a înrăutățit: livrările de gaze au fost oprite
complet, MGRES a întrerupt luminile de pe malul drept al Nistrului, iar Moldova se afla în pragul unei pene de curent.
Cu sprijin coordonat din partea Uniunii Europene, care a ajutat Moldova să depășească crizele, să atenueze impactul asupra consumatorilor afectați de creșterea prețurilor și s-a angajat să ofere un sprijin suplimentar prin instrumente precum Planul de creștere pentru Republica Moldova, țara a reușit să stabilizeze situația.
Pentru multe țări, o astfel de criză ar fi însemnat capitulare. Pentru Moldova, a devenit începutul a ceva diferit: o alegere între supraviețuirea în cadrul vechii dependențe sau un salt spre reinventare.
Ceea ce a fost odată cea mai mare slăbiciune a țării a fost transformată într-un proiect de suveranitate — și, în mod crucial, într-o punte către Europa.
Reinventarea cu o busolă europeană
Sub o conducere pro-europeană unificată — președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și ministrul Energiei Dorin Junghiețu — Moldova a îmbrățișat ultima cale. În 2023, Ministerul Energiei a fost creat nu ca un alt siloz birocratic, ci ca un motor al transformării.
Strategia a fost clară: diversificarea aprovizionării, integrarea cu rețeaua europeană, liberalizarea piețelor și accelerarea tranziției către o economie verde. În câteva luni, JSC Energocom - noul furnizor de stat împuternicit - se aproviziona cu gaze naturale de la peste zece parteneri europeni prin coridorul transbalcanic. Rezervele strategice au fost asigurate în România și Ucraina. Pentru prima dată, Moldova nu a mai fost ostatică a unui singur furnizor.
În 2024, Moldova s-a alăturat Coridorului Vertical de Gaze care leagă Grecia, Bulgaria, România și Ucraina — un pas simbolic și practic către integrarea în arterele energetice ale Europei. În ceea ce privește energia electrică, sincronizarea cu ENTSO-E, rețeaua europeană, în martie 2022 a permis importuri directe din România. Linia de transport Vulcănești-Chișinău, care va fi finalizată în acest an, alături de interconectarea Bălți-Suceava în cadrul procedurilor de licitație, asigură că viitorul Moldovei este conectat la Europa, nu la trecutul său separatist. Din 2025, malul drept al Nistrului nu a mai cumpărat energie electrică din Transnistria.
Reformă legislativă accelerată
Niciunul dintre progresele înregistrate de Republica Moldova nu ar fi fost posibil fără o terapie de șoc în legislație. Țara și-a rescris legea gazelor pentru a impune depozitarea obligatorie a 15% din consumul anual, a garanta obligațiile de serviciu public, a deschide piețele către concurență și a proteja consumatorii vulnerabili. În paralel, a adoptat regulile
UE privind transparența pieței angro și integritatea tranzacțiilor, aliniindu-se nu doar în practică, ci și în legislație, la standardele europene, un ritm de schimbare subliniat în repetate rânduri de Secretariatul Comunității Energetice în Rapoartele sale anuale de implementare, care au recunoscut Republica Moldova drept lider în Comunitate în 2024.
Însă poate cel mai frapant pas a fost unul politic: Moldova a devenit prima țară din Europa care a renunțat complet la resursele energetice rusești. O decizie de guvern a precizat clar acest lucru: „fondurile sunt destinate să asigure reziliența și independența energetică a Republicii Moldova, inclusiv eliminarea completă a oricărei forme de dependență de furnizarea de resurse energetice din Federația Rusă”.
Junghietu, ministrul energiei din Republica Moldova, a fost direct în ceea ce privește semnificația acestui lucru. „Moldova nu mai vrea să plătească un preț politic pentru resursele energetice - un preț care a fost imens în ultimii 30 de ani. Ne-a frânat dezvoltarea economică și ne-a ținut prizonierii unor promisiuni deșarte.” Noua strategie este construită pe diversificare, transparență și concurență. După cum a spus Junghietu: „Economia trebuie să devină robustă, astfel încât să fie competitivă, cu prețuri determinate de cerere și ofertă.”
Această combinație de reformă structurală și claritate politică a marcat o ruptură definitivă cu trecutul — și o fundație pentru viitorul energetic european al Moldovei.
Tranziția verde: de la ambiție la acțiune
Reformele au depășit limita unor soluții de urgență. Ele au pregătit scena pentru o transformare verde. Prin modificarea legislației privind sursele regenerabile de energie, guvernul s-a angajat să atingă o rată de 27% a consumului total de energie regenerabilă până în 2030, cu 30% în mixul energetic.
Rezultatele sunt vizibile: au fost lansate și contractate licitații pentru 165 MW de capacitate regenerabilă și a fost introdus un mecanism de facturare netă, crescând numărul de prosumatori. În aprilie 2025, peste o treime din energia electrică a Moldovei provenea deja din surse regenerabile locale. Ministerul a sprijinit, de asemenea, dezvoltarea comunităților energetice, a biocombustibililor și a proiectelor pilot pentru eficiență energetică. Tranziția verde nu mai este un slogan - ci o realitate din ce în ce mai mare.
Mai mult decât o politică energetică — un proiect politic
Și digitalizarea remodelează sectorul. Cu sprijinul Programului ONU pentru Dezvoltare și al guvernului italian, există deja 35.000 de contoare inteligente, obiectivul fiind de a ajunge la 100.000 până în 2027. Acestea nu sunt doar gadgeturi - ele reduc pierderile, permit monitorizarea în timp real și oferă consumatorilor mai mult control. Între timp,
regimurile de tip „sandbox” pentru inovatorii din domeniul energiei, platformele digitale pentru compararea prețurilor și schimbarea simplificată a furnizorilor duc sectorul energetic al Moldovei în secolul XXI.
Acestea nu sunt reforme tehnice izolate; sunt acte politice. Independența energetică a devenit coloana vertebrală a traiectoriei Moldovei către UE. Prin transpunerea celui de-al treilea și al patrulea pachet energetic al UE, adoptarea Planului Național Integrat pentru Energie și Climă și implicarea activă în platformele europene, cu sprijin tehnic din partea Secretariatului Comunității Energetice, care a ajutat autoritățile să navigheze prin aceste provocări, Chișinăul demonstrează că integrarea nu este doar o aspirație diplomatică - este o realitate trăită.
Parteneriatele cu România au fost esențiale. Memorandumul energetic din 2023, proiectele comune de infrastructură și inițiativele transfrontaliere de stocare și echilibrare au ancorat ferm Republica Moldova în familia europeană. Pas cu pas, țara a devenit nu doar un consumator, ci și un partener credibil pe piața energetică europeană.
Acestea nu sunt reforme tehnice izolate; sunt acte politice. Independența energetică a devenit coloana vertebrală a traiectoriei Moldovei către UE.
Lecții din criză
Crizele energetice din 2021-2022 au fost existențiale. Moldova era amenințată cu reduceri de aprovizionare, tulburări sociale și colaps economic. Însă răspunsul guvernului a fost coordonat, strategic și neobișnuit de îndrăzneț pentru o țară obișnuită de mult să trăiască sub umbra dependenței.
Noile legi au armonizat tarifele, au impus obligații de depozitare din partea furnizorilor și au instituit scuturi pentru gospodăriile vulnerabile. Ministerul Energiei s-a dovedit capabil să anticipeze riscurile și să le gestioneze. Moldova a încetat să mai fie reactivă și a început să planifice.
Desigur, provocările rămân. Interconexiunile cu România trebuie extinse în continuare, capacitatea de echilibrare a rețelei electrice este încă limitată, iar investițiile în eficiență abia au început. Însă astăzi, Moldova are un plan coerent, o echipă competentă și o direcție ireversibilă.
O schimbare de mentalitate
Poate cea mai profundă transformare a fost culturală. Ministerul Energiei din Chișinău a evoluat de la un organism de răspuns la crize la un organism orientat spre viitor, care leagă realitățile pieței europene de nevoile zilnice ale cetățenilor. Echipele sale se ocupă acum atât de complexitățile piețelor energetice europene, cât și de preocupările practice
ale gospodăriilor din Republica Moldova. Deciziile sunt din ce în ce mai mult bazate pe date, comunicarea este transparentă, iar cooperarea cu actorii privați și partenerii internaționali a devenit o rutină.
Această maturitate instituțională este crucială pentru parcursul Republicii Moldova către UE. Integrarea nu înseamnă doar armonizarea legislației, ci și construirea încrederii, credibilității și rezilienței. Energia a devenit vitrina - sectorul care dovedește că Republica Moldova poate implementa normele europene, poate inova și poate livra rezultate.
Energia a devenit un catalizator pentru reforme mai ample în domeniul guvernării, transparenței, protecției sociale și dezvoltării regionale.
Un model în devenire
Într-o regiune în care instabilitatea rămâne norma, Moldova începe să iasă în evidență ca un model de reziliență. Reformele sale — sincronizarea cu ENTSO-E, participarea la Coridorul Vertical de Gaze, extinderea surselor regenerabile de energie și digitalizarea rapidă — sunt urmărite în cadrul Parteneriatului Estic. Energia a devenit un catalizator pentru reforme mai ample în domeniul guvernării, transparenței, protecției sociale și dezvoltării regionale.
Ceea ce a fost odată o armă îndreptată împotriva Moldovei a fost reimaginată ca un scut. Energia, mult timp călcâiul lui Ahile al acestui stat fragil, a devenit vârful său de lance către Europa. Călătoria Moldovei este departe de a fi încheiată. Dar un lucru este deja clar: viitorul său european nu mai este o promisiune. Este în construcție, kilowatt cu kilowatt.
Comentează