„Eminescu este universal rămânând român, Brâncuși rămâne român devenind universal”, spune cercetătorul Alin Comșa fâcând o paralelă între cei doi „titani” ai culturii românești: Mihai Eminescu și Constantin Brâncuși, în podcastul „Altceva! Cu Adrian Artene”, relatează Mediafax.
Alin Comșa spune că lucrările lui Constantin Brâncuși au rămas în Franța și în America și astfel au avut o șansă în plus de a fi cunoscute.
„Pentru cei care se gândesc că Academia Română nu a primit darurile făcute de Brâncuși nu ar trebui să ne supărăm. Faptul că acele lucrări și acel atelier au rămas în Franta și la New York e o șansă, pentru că doar așa lucrările lui ajung să fie cunoscute”, spune Comșa, la podcastul „Altceva! Cu adrian Artene”.
El vorbește și depsre fotografia făcută de Brâncuși la intrarea in Paris, care este una artistică, de Ziua Franței, 1904: „De ce? Pentru că știa ce va ajunge. O parte dintre lucrările de început ale lui Brâncuși sunt achiziționate de colecționari români. Primul Sărut se află la Craiova. În felul acesta, Brâncuși merge mai departe. La începutul carierei sale în Franța, Brâncuși este întreținut de colecționarii români”, spune Alin Comșa.
Expertul face și o comparație între „titanii” culturii din România, MIhai Eminescu și Constantin Brâncuși.
„Românii spun că dacă Eminescu este universal rămânând român, Brâncuși rămâne român devenind universal. Brâncuși este român, dar este al lumii. Este cam singurul român care reușește să influențeze arta universală. Nu l-am pierdut, el este un exponat al culturii româneși, dar care a devenit universal”, spune Alin Comșa.
Făcând un paralelism cu Eminescu, amândoi „au avut senzația că lucrurile nu pot fi duse la capăt într-un mod perfect”.
„Căutarea asta… se spune că nu a mai lucrat nimic la un moment dat, de fapt el lucra neîncetat la operele sale, la așezarea lucrărilor în atelier. Nu ar fi putut fi mutat în România. Confuzia apare de la ședința la care au participat Geroge Călinescu, Mihail Sadoveanu și Zambaccian, când avea deja în colecția sa Cap de copil. Concluzia ședinței a fost că arta sa este decadentă. E ilogic, mai degrabă a fost supraviețuire și neințelegerea artei lui Brâncuși”, mai spune Comșa.
Comentează