Noul an şcolar debutează în România cu paradoxuri: pe de o parte, elevii au intrat în sălile de clasă, iar pe de altă parte, mii de profesori au ieşit pe străzi, protestând împotriva normelor didactice mărite, comasărilor de şcoli şi creşterii numărului de elevi din clase.
Deşi după protestele masive din 2023 sistemul de învăţământ a câştigat mii de angajaţi în plus, iar salariile profesorilor au crescut cu aproximativ 1.000 de lei, în medie, între 2023 şi 2024, dascălii reclamă acum că austeritatea aplicată sectorului educaţional a anulat mare parte din câştiguri. Potrivit INS, numărul angajaţilor din educaţie a crescut cu 8.100 faţă de 2023, dar noile măsuri bugetare şi tăierile de beneficii îi scot din nou în stradă, conform Ziarul Financiar.
Proteste în faţa Palatului Cotroceni
În prima zi de şcoală, cadrele didactice au manifestat în Bucureşti, acuzând Guvernul că sacrifică educaţia pentru a respecta constrângerile fiscale. „Nemulţumirile legate de măsurile fiscal-bugetare şi de austeritatea aplicată în educaţie au scos în stradă cadre didactice din întreaga ţară”, a explicat Mihai Păunescu, politolog şi specialist SNSPA.
Ministrul Educaţiei, Daniel David, susţine că actualele măsuri sunt „un cadru bun pentru a construi reforme reale”, dar a transmis că „este complet nerealist să te aştepţi ca în această perioadă se vor întâmpla modificări în legea fiscal-bugetară, premierul îşi va da demisia sau că Guvernul va cădea, pentru că România trebuie să treacă încă prin două hopuri mari: evaluarea Moody’s din septembrie şi evaluarea Comisiei Europene din octombrie şi este nevoie de stabilitate“.
Datele din educaţie: mai mulţi profesori, dar mai puţini elevi
România are în anul şcolar 2024–2025 un total de 3,48 milioane de elevi şi studenţi, majoritatea (94%) fiind înscrişi în sistemul public. Învăţământul primar şi gimnazial însumează aproape jumătate din total (1,59 milioane), urmat de liceu (peste 600.000 de elevi).
Statistica arată însă un declin constant al populaţiei şcolare: în ultimii 12 ani s-au pierdut aproape 380.000 de elevi, scăderea fiind pusă pe seama natalităţii reduse şi a migraţiei. În schimb, infrastructura educaţională numără peste 149.000 de săli de clasă şi peste 26.000 de laboratoare, cu o pondere majoră în sistemul public.
Salarii în creştere, dar presiuni suplimentare
Salariul mediu net din educaţie a ajuns în iunie 2025 la 5.850 de lei, depăşind pentru prima dată media pe economie (5.539 de lei). Creşterea puternică s-a înregistrat însă între 2023 şi 2024, când venitul mediu al profesorilor a urcat cu aproape 1.000 de lei. Ulterior, ritmul s-a temperat, iar dascălii reclamă acum că noile norme şi reducerile de burse echivalează cu o scădere mascată de venituri.
Schimbările din noul an şcolar
Normele didactice cresc cu 2–4 ore pe săptămână pentru profesori şi 4–8 ore pentru directori şi inspectori.
Peste 500 de şcoli cu sub 500 de elevi au fost comasate, pierzându-şi personalitatea juridică.
Bursele de rezilienţă şi performanţă au fost eliminate, iar cele de merit s-au redus la mai puţin de jumătate faţă de 2023.
Numărul de elevi din clase a crescut în medie cu doi.
„Cel mai mare deficit e deficitul din educaţie“
Sindicatele din Educaţie cer demisia ministrului Daniel David şi renunţarea la măsurile de austeritate. „Nu avem nevoie de promisiuni. Preşedintele a luat act de solicitările noastre. Prima este demisia ministrului Daniel David şi a doua abrogarea măsurilor asumate de Guvern. (…) Noi vom continua acţiunile de protest până la atingerea celor două obiective, iar greva generală nu este exclusă”, a declarat Marius Nistor, liderul Federaţiei „Spiru Haret“, după discuţiile de la Cotroceni cu preşedintele Nicuşor Dan.
Profesorii reclamă supraglomerarea claselor, creşterea normei didactice şi tăierea unor categorii de burse. În paralel, elevi şi studenţi au protestat alături de profesori, cu mesaje precum „Educaţia nu se poate reforma prin improvizaţii“ sau „Vă invităm la o lună de studenţie fără transport, fără burse. Anul ăsta e gratis“.
Comentează