Războiul umbreşte atmosfera marilor sărbători din Orientul Mijlociu, marcate în aceste zile de Anul Nou persan, Nowruz, şi de Eid al-Fitr, care celebrează încheierea Ramadanului, postul musulman, transmite France Presse.
Vineri, în cursul dimineţii, bannere care marchează Nowruz, sărbătoare ce începe seara, au înlocuit pe unele străzi din Teheran portretele defunctului ayatollah Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie, în prima zi a loviturilor americano-israeliene, scrie Agerpres.
Hoda, din Saveh (vest), spunea joi că vrea să-şi reîntâlnească familia în Teheran, în speranţa unei sărbători fără bombardamente. "Nu ştim ce va urma, dar viaţa continuă", a adăugat femeia de 44 de ani, intervievată de AFP.
În Ierusalimul de Est, accesul la moscheea Al-Aqsa a rămas închis. Al treilea loc sfânt al islamului, situat pe Esplanada Moscheilor, "ne este confiscat. Este un Ramadan trist şi dureros", se plânge Wajdi Mohammed Choueiki, un bărbat de peste 60 de ani.
"O situaţie catastrofală pentru locuitorii Ierusalimului, pentru palestinieni în general şi pentru toţi musulmanii din întreaga lume", rezumă el.
Republica Islamică Iran celebrează vineri seara Nowruz ("zi nouă"), o tradiţie veche de peste 3.000 de ani, principala sărbătoare a naţiunii persane, care coincide cu echinocţiul solar şi marchează începutul primăverii.
Iranienii au ajuns la finalul anului 1404 din calendarul solar persan în sunet de bombe, cu străzi pe jumătate goale şi incertitudine cu privire la ceea ce va aduce viitorul, într-una dintre cele mai dificile perioade pentru ţară din ultimele decenii, transmite EFE.
Un an care se încheie turbulent, în care ţara a trecut prin două războaie - fiind încă implicată într-unul dintre ele -, a cunoscut cele mai ample proteste împotriva Republicii Islamice din ultimii ani, reprimate cu o violenţă care a provocat mii de morţi, toate acestea pe fondul unei economii slabe care înrăutăţeşte viaţa iranienilor.
Iar anul 1405 va începe tot sub zgomotul bombelor Statelor Unite şi Israelului, cu principalii lideri politici şi militari ai ţării ucişi în asasinate ţintite şi cu marea întrebare legată de ceea ce ar mai putea urma.
În aceste circumstanţe tulburi, aşa-numitul "Război de 12 zile" din iunie pare acum un episod îndepărtat pentru mulţi locuitori ai Teheranului.
Atunci, pe 13 iunie, Israelul a lansat o serie de atacuri asupra unor instalaţii militare, nucleare şi civile iraniene, bombardamente în care au fost ucişi principalii comandanţi militari ai ţării, mulţi dintre ei chiar în propriile locuinţe.
Timp de 12 zile, Israelul a atacat zilnic ţara, iar Statele Unite au intervenit pe 22 iunie, bombardând principalele instalaţii nucleare iraniene de la Fordo, Natanz şi Isfahan.
În total, 1.190 de persoane au murit în acest conflict, majoritatea civili.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat un armistiţiu pe 23 iunie, după ce a declarat că programul nuclear iranian a fost distrus.
Însă acel război nu avea să fie nici pe departe cel mai dur moment trăit de iranieni în 1404.
Teroarea acelor 12 zile de război a fost depăşită de ceea ce Amnesty International a calificat drept un "masacru" în reprimarea protestelor care au început pe 28 decembrie, din cauza prăbuşirii rialului.
Ceea ce a început ca un protest restrâns al unor comercianţi dintr-un centru tehnologic din Teheran s-a transformat într-o mişcare civică ce cerea răspicat sfârşitul Republicii Islamice şi s-a încheiat cu o reprimare brutală în nopţile de 8 şi 9 ianuarie.
Reprimarea a fost de o asemenea amploare şi a avut loc în condiţiile unei întreruperi totale a comunicaţiilor - internet, SMS-uri, apeluri telefonice - încât, luni mai târziu, numărul victimelor nu este încă cunoscut.
Raportoarea ONU pentru Iran, Mai Sato, a declarat săptămâna aceasta că cel puţin 7.000 de persoane au murit în urma reprimării, adăugând că cifra "ar putea ajunge la 17.000", existând încă aproximativ 10.000 de victime posibile, neidentificate.
În timpul Revoluţiei Islamice din 1979 au murit exact 2.781 de persoane, potrivit datelor Fundaţiei Martirilor Republicii Islamice.
Şi când şocul acelor proteste nu fusese încă depăşit, iar mulţi iranieni erau încă în doliu, Statele Unite şi Israelul au lansat un nou război împotriva Iranului, pe 28 februarie.
În prima zi a conflictului a fost ucis liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, împreună cu alţi înalţi responsabili politici şi militari ai ţării.
Iranul este supus unor bombardamente zilnice din partea Statelor Unite şi Israelului, fără perspective de încetare, la care a răspuns prin atacuri asupra unor instalaţii americane şi energetice din regiune, precum şi prin blocarea strâmtorii Ormuz.
Nimeni nu ştie nici încotro se îndreaptă această situaţie şi nici când se va încheia. Ali Khamenei a fost înlocuit de fiul său, Mojtaba, o figură puţin cunoscută, iar Republica Islamică pare departe de a se prăbuşi, în timp ce străzile ţării sunt puternic securizate.
Întrebarea pe care şi-o pun mulţi iranieni este: ce va urma?
Comentează