Procurorii PICCJ si experții criminaliști și pirotehnici arată în dosarul ex-candidatului la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, că detonarea celor 65 de materiale pirotehnice descoperite la gruparea lui Horațiu Potra care se îndrepta spre Capitală ar fi putut avea capacitatea de a „afecta„ vehicule de securitate, echipamentele Jandarmeriei și a forțelor de ordine dar și de a discredita ordinea contituțională din România si decredibilizarea țării în fața NATO și a partenrilor strategici.
Anchetatorii PICCJ, srpijiniți de experți în criminalistică și elemente pirotehnice fac o radiografie a ceea ce putea fi, dacă membrii ai grupării Potr ar fi ajuns în București si ar fi detonat 65 de materiale pirotehnice de tip F4, ce au fost găsite asupa lor la momentul opririi acestora în trafic.
Astfel, se arată în dosarul în care Călin Georgescu a fost dat pe mâna judecătorilor, „materialele pirotehnice găsite asupra grupului sunt din categoria F4, fiind cele mai periculoase tipuri de dispozitive pirotehnice utilizate în scopuri civile și industriale”.
”Acestea sunt strict reglementate, fiind interzise utilizatorilor neautorizați, deoarece au un potențial ridicat de distrugere.
Principalele caracteristici ale F4 includ putere explozivă mare, conținând o cantitate semnificativă de compuși pirotehnici, ceea ce le face comparabile cu dispozitivele incendiare utilizate în conflicte armate.
La detonație, acestea generează unde de șoc puternice, capabile să provoace răniri grave și distrugeri structurale. Efectul de panică și dezorientare este amplificat de sunetul exploziei, care depășește 150 dB, putând provoca traume auditive, pierderea echilibrului și dezorientare.
În plus, persoanele cu pregătire pot modifica materialele F4 pentru a crește impactul exploziv sau pentru a le transforma în dispozitive incendiare”, se arată în dosarul PICCJ.
Panică și destabilizare ce frizează cu aspectul unui atac terorist
Utilizarea materialelor pirotehnice de categoria F4 într-un context de protest violent poate genera panică în rândul participanților prin mai multe mecanisme psihologice și fizice, având un impact direct asupra mulțimii și a forțelor de ordine.
„În primul rând, sunetul extrem de puternic al exploziilor, care poate depăși 150 dB, creează o reacție instinctivă de frică și dezorientare. Oamenii percep astfel de detonații ca pe un pericol iminent, ceea ce declanșează un răspuns de fugă haotică. De asemenea, undele de șoc produse pot induce confuzie și pierderea echilibrului, iar efectul vizual al flăcărilor și al fumului dens contribuie la crearea unei atmosfere de teroare”, se mai arată în dosarul anchetatorilor PICCJ.
Într-o mulțime compactă, aceste reacții pot duce la busculade periculoase, în care participanții se calcă în picioare în încercarea de a scăpa din zonă.
În al doilea rând, exploziile pot fi interpretate ca semnale ale unui atac terorist sau ale unei intervenții armate, ceea ce amplifică panica generală.
Lipsa de informații clare și incapacitatea oamenilor de a distinge între un dispozitiv pirotehnic și un atac real cu explozibili creează un efect de contagiune emoțională - frica se răspândește rapid, iar mulțimea devine incontrolabilă. În aceste condiții, atât protestatarii, cât și forțele de ordine pot reacționa disproporționat, escaladând și mai mult conflictul.
Efecte în cascadă
In situația folosirii celor 65 de dispozitive F4, efectele ar fi fost profunde. Într-un mediu urban, acestea pot fi utilizate pentru crearea de panică generalizată, exploziile simultane în apropierea Curții Constituționale fiind de natură a provoca o reacție haotică a mulțimii și făcând dificilă controlarea protestului. De asemenea, panica putea fi utilizată pentru a forța forțele de ordine să reacționeze violent, generând un conflict deschis.
Mai mult, materialele pirotehnice erau de natură a afecta vehicule de securitate și echipamente ale jandarmeriei si ale organelor de ordine, putând viza deopotrivă și sisteme de supraveghere, sau echipamente de comunicație. În plus, undele de șoc și fumul puteau conduce la reducerea vizibilității și a capacității de acțiune a forțelor de securitate, ceea ce era de natură să faciliteze atacuri directe asupra jandarmilor sau ocuparea clădirilor guvernamentale.
Astfel, utilizarea materialelor F4 într-un spațiu aglomerat nu ar fi avut doar un efect distructiv fizic, ci și unul psihologic major, transformând rapid o demonstrație într-o situație de criză cu potențial vătămător.
„De altfel, concluziile Raportului de constatare criminalistică nr. 449573 din data de 27.02.2025 întocmit de Institutul Național de Criminalistică - Serviciul Expertize Fizico-Chimice stabilesc că: "având în vedere caracteristicile tehnice determinate, efectele detonării unui număr de 65 de articole pirotehnice din categoria F4 în cadrul oricărei mulțimi, potențează panica generală ridicând-o la nivele nebănuite care pot fi asimilate unui atac îndreptat împotriva persoanei, persoanelor, grupurilor și mulțimilor umane, atac care poate fi considerat de tip terorist.””, mai notează magistrații PICCJ în dosar.
Efecte cu impact extern
Un astfel de atac, mai arată PICCJ înb dosar, „poate avea efecte pe termen lung asupra stabilității României, începând cu discreditarea autorităților”.
Eșecul în gestionarea unui astfel de incident ar submina încrederea în guvern și în instituțiile care asigură ordinea. De asemenea, ar putea duce la propagarea revoltelor, deoarece un atac reușit ar putea crea un punct de inflexiune în opinia publică, stimulând alte acțiuni violente pe teritoriul țării.
În același timp, reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității naționale, întrucât, neagă în mod direct decizia legală a Curții Constituționale de anulare a alegerilor.
În eventualitatea consumării, acțiunea coordonată de inculpați ar fi putut putut conduce implicit la manipulare informațională și ar fi putut sprijini alte grupuri radicale, care ar fi putut folosi atacul ca inspirație pentru alte acțiuni violente. Totodată, un astfel de eveniment putea slăbi poziția României în NATO și UE, creând un climat de nesiguranță geopolitică.
De remarcat, de asemenea, sub aspectul elementelor care definesc acțiunile inculpaților din prezenta cauză ca fiind un atac la adresa securității naționale, ce au a condus la crearea unei stări de pericol reale pentru ordinea constituțională și pentru exercitarea puterii de stat este și faptul că, privite în ansamblu, și nu în mod izolat, se constată că celor 21 de inculpați exista posibilitatea reală să li se alăture un număr însemnat de alte persoane cu aceleași caracteristici definitorii (mercenari, persoane cu orientări extremiste, persoane cu antecedente în sfera infracțiunilor cu violență).
Comentează