Mai multe biserici din Craiova şi-au sărbătorit hramul de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Mai multe biserici din Craiova şi-au sărbătorit hramul vineri, de praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, printre acestea aflându-se atât biserici vechi, ridicate în urmă cu câteva sute de ani, cât şi altele mai noi, construite în secolul trecut.

Potrivit Mitropoliei Olteniei, citată de Agerpres,printre aceste lăcaşuri de cult se află Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" - Obedeanu, Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", din Parohia Romaneşti, Biserica "Sfântul Ioan" - Hera, care poartă şi hramul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" şi Biserica cu hramurile "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", "Înălţarea Sfintei Cruci" din cartierul craiovean Rovine.

Vechi aşezământ boieresc, datând încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Biserica "Obedeanu" din Craiova a fost ctitorită de paharnicul Constantin Obedeanu. A fost ridicată între anii 1748 şi 1753, pe locul unei mai vechi biserici din lemn care purta hramul "Bunei Vestiri". Cel de-al doilea hram, "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", a apărut ulterior pentru a marca ziua de nume a ctitorului. Sfântul locaş se încadrează în rândul celor mai vechi aşezăminte construite din cărămidă, în Cetatea Băniei. Este singura biserică de zid din prima jumătate a veacului al XVIII-lea care şi-a păstrat intactă pisania originală.

Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" şi "Sfântul Dimitrie", din Parohia Romaneşti, a funcţionat ca o capelă până în anul 1987, fiind extinsă între anii 1987 - 1989 de către Pr. Marin Cornigeanu. Sfântul locaş a fost sfinţit în timpul vrednicului de pomenire Mitropolit al Olteniei Nestor Vornicescu. Între anii 2017 - 2019, biserica a fost restaurată integral, cu implicarea Pr. Paroh Mihail Florin.

Biserica "Sfântul Ioan" - Hera din Craiova poartă trei hramuri: "Sfântul Ioan Botezătorul", hramul principal, "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" şi "Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul". Sfântul locaş este ctitoria lui Hera Stănescu, starostele breslei de cojocari craioveni. Începută de acesta în anul 1804, construcţia Bisericii a fost finalizată de fratele său Şerban, ajutat şi de ignaful cojocarilor, fiind sfinţită în anul 1806 de Episcopul Nectarie al Râmnicului. Biserica a fost restaurată de mai multe ori şi repictată, mai ales după marile cutremure din anii 1839, 1933 şi 1969 şi în perioada interbelică.

Biserica cu hramurile "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", "Înălţarea Sfintei Cruci" şi "Sfântul Ierarh Firmilian" din Craiova este unul dintre puţinele lăcaşuri de cult ridicate în timpul regimului comunist. Parohia a fost înfiinţată în anul 1945, iar biserica actuală a fost ridicată în perioada 1956-1963, slujba de târnosire fiind săvârşită la 25 august 1963, de către Mitropolitul Firmilian al Olteniei. Renovări substanţiale au avut loc în anul 1986, atunci când sfântul lăcaş a fost resfinţit de Mitropolitul Nestor Vornicescu al Olteniei, iar ultimele reparaţii au fost efectuate în anul 2008.