Curtea Constituțională a publicat motivarea în cazul legii pensiilor private și explică de ce articolul care permitea doar bolnavilor de cancer retragerea integrală a economiilor este neconstituțional. CCR consideră norma „nejustificată și discriminatorie”, dar menține întreaga arhitectură a legii, inclusiv plafonul de 30% pentru plata unică.
Curtea Constituțională a României a publicat, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 1153/12.XII.2025, motivarea deciziei prin care a admis parțial obiecțiile de neconstituționalitate asupra Legii privind plata pensiilor private. Judecătorii au eliminat doar articolul care permitea bolnavilor de cancer să își retragă integral banii acumulați în conturile de pensie privată la momentul pensionării, considerând că acesta produce o discriminare în raport cu alte categorii de bolnavi aflați în situații medicale la fel de grave. În schimb, legea este considerată constituțională în ansamblul ei, iar prevederile majore – inclusiv plafonul de 30% pentru plata unică și obligația ca restul banilor să fie plătit eșalonat pe o perioadă de minimum opt ani – rămân intacte și valide.
Decizia CCR clarifică astfel un subiect care a generat tensiuni politice și dezbateri publice intense. Majoritatea parlamentară și Guvernul au susținut că reglementarea noii faze de plată a pensiilor private era necesară pentru stabilitatea sistemului, în timp ce contestatarii – inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție – au avertizat asupra riscurilor de ingerință în dreptul de proprietate și asupra pericolului ca statul să limiteze accesul participanților la economiile lor de-o viață.
CCR demolează articolul care privilegia bolnavii de cancer în plata pensiilor private
În motivarea deciziei publicate în Monitorul Oficial nr. 1153 din 12 decembrie 2025, CCR explică în detaliu de ce art. 55 alin. (2), introdus printr-un amendament în Senat, încalcă art. 16 din Constituție privind egalitatea în fața legii. Norma acorda doar bolnavilor de cancer dreptul de a retrage 100% din suma acumulată la pensiile private, în timp ce celelalte persoane cu boli grave, uneori cu prognostic similar sau mai sever, rămâneau supuse regulii generale: maximum 30% plată unică, restul eșalonat. Curtea notează că această diferențiere pe criteriul tipului de boală nu se bazează pe elemente obiective și rezonabile, ci creează un privilegiu pentru o singură categorie de bolnavi, fără a ține cont de alte patologii asociate cu risc vital comparabil.
Judecătorii subliniază că legiuitorul poate institui regimuri juridice diferențiate, dar acestea trebuie să se fundamenteze pe criterii neutre și generale. În forma actuală, articolul contestat exclude, în mod nejustificat, categorii întregi de pacienți care se confruntă cu poveri financiare și medicale cel puțin la fel de mari ca pacienții oncologici. Prin urmare, norma a fost declarată neconstituțională, iar Parlamentul este obligat să revină asupra ei.
Argumentul CCR: dreptul de proprietate nu este încălcat, doar modalitatea de plată se schimbă
Pe de altă parte, Curtea validează întreaga arhitectură a legii pensiilor private. Judecătorii afirmă că reglementarea nu afectează „substanța” dreptului de proprietate, deoarece participanții rămân titularii sumelor acumulate, iar legea modifică exclusiv modalitatea de plată, nu dreptul asupra fondurilor. CCR insistă că noțiunea de „pensie” presupune, prin însăși natura ei, venituri recurente și nu o plată integrală într-o singură tranșă. În plus, legislația românească anterioară nu consacra expres dreptul la încasarea integrală a activului personal, ci lăsa această etapă în sarcina unei legi viitoare, care este cea analizată acum.
În privința criticilor referitoare la neretroactivitate, Curtea consideră că legea nu modifică în mod retroactiv contractele de pensii private semnate anterior, ci stabilește modul în care vor fi efectuate plățile după intrarea sa în vigoare. Perioada de tranziție de un an este, în opinia CCR, suficientă pentru a proteja principiul securității juridice și al încrederii legitime. Totodată, înființarea „fondurilor de plată” este considerată o opțiune legislativă permisă, atâta timp cât nu afectează proprietatea asupra activului personal.
Opiniile separate care contestă decizia: unii judecători voiau respingerea întregii legi
Documentul include și două opinii separate importante. Într-o opinie comună, doi judecători susțin că întreaga lege trebuia declarată neconstituțională, deoarece limitează în mod excesiv accesul contribuabililor la banii lor, introduce riscuri suplimentare prin crearea unor entități noi de plată și nu respectă în mod adecvat principiul speranței legitime. Potrivit acestei opinii, modelul legislativ adoptat poate genera o dublă vulnerabilitate: riscul financiar al administratorilor fondurilor de pensii este dublat de riscul specific noilor fonduri de plată, asupra cărora planează incertitudini instituționale și operaționale.
O altă opinie separată: de ce tratamentul preferențial pentru bolnavii de cancer ar fi fost constituțional
A doua opinie separată contestă tocmai partea din decizie care elimină privilegiul acordat bolnavilor de cancer. Judecătorul care a formulat-o arată că această categorie beneficiază deja de un regim special în legislație, fiind una dintre puținele situații medicale pentru care statul a construit un cadru juridic distinct, ceea ce justifică tratamentul diferențiat. Potrivit opiniei, conceptul de egalitate nu presupune uniformitate, iar o protecție suplimentară pentru pacienții oncologici nu ar contraveni Constituției.
Ce urmează: legea revine în Parlament, dar arhitectura sistemului rămâne neschimbată
După publicarea motivării, consecințele sunt clare: legea rămâne în vigoare, cu excepția articolului referitor la bolnavii de cancer, care va trebui reformulat în Parlament. Restul mecanismului, inclusiv limitările privind plata unică și modul eșalonat de distribuire a pensiei private, este considerat constituțional și va deveni operațional după încheierea perioadei de tranziție.
Decizia are un impact major pentru aproximativ nouă milioane de români care contribuie la Pilonul II și III, într-un sistem ce administrează active echivalente cu peste 10% din PIB. Practic, CCR a stabilit cadrul constituțional în care poate funcționa faza de plată a pensiilor private și a tras o linie clară între ceea ce legiuitorul poate modifica în sistem și ceea ce nu poate discrimina.
Comentează