Proiectul „ordonaței-trenuleț” lansat de Executiv continuă să pună o presiune fiscală ridicată pe unele sectoare, dar oferă o perspectivă pozitivă pentru 2027, care ajută mediul privat să își poată schița un plan de afaceri, consideră Paul Aparaschivei.
Paul Aparaschivei este directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, iar declarația sa a fost dată la solicitarea MEDIAFAX.
Asumarea reducerii cheltuielilor în zona publică este un pas absolut necesar de echitate, a declarat directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Paul Aparaschivei, într-un comentariu succint privind principalele prevederi din proiectul „ordonanței-trenuleț”
În urmă câteva zile, Confederația Patronală Concordia a lansat, într-o conferință de presă dedicată, un pachet de relansare și creștere economică a României prin politici fiscale pentru investiții, reforme structurale și mobilizarea capitalului autohton pentru competitivitate.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin.
Reporter: Cum comentați măsurile din noua „ordonanță-trenuleț”?
Paul Aparaschivei: Dacă ne uităm atent la acest „trenuleț”, mesajul este unul de realism: ne spune că 2026 va continua să fie un an complex, un an de tranziție și consolidare, dar ne arată și o proiecție mai pozitivă începând cu 2027. Iar mediul de afaceri avea nevoie de perspective ceva mai optimiste în jurul cărora să poată începe să planifice pe viitor.
Un semnal bun pe care îl remarcăm este asumarea reducerii cheltuielilor în zona publică. Este un pas absolut necesar de echitate, pentru că, până astăzi, povara echilibrării deficitului a fost pusă în mod disproporționat doar pe umerii mediului privat. Faptul că statul începe să împartă acest efort este o schimbare de paradigmă binevenită.
Fiscal, suntem puși în situația de a trece împreună printr-un 2026 cu o serie de sacrificii, având promisă perspectiva anului 2027 – cu eliminarea IMCA și a taxei pe construcții. Totuși, nu putem ignora faptul că anumite sectoare strategice, precum cel al energiei și gazelor, rămân sub o presiune fiscală ridicată și în anul care vine, iar menținerea unor elemente de suprataxare riscă să afecteze capacitatea de investiție exact acolo unde avem nevoie, fie că vorbim de securitate energetică sau competitivitate. De aceea, pentru toate aceste domenii cheie care pot asigura o creștere economică robustă, e în continuare nevoie de consultare reală, iar orice decizie fiscală majoră să fie anunțată cu un termen minim de 6 luni înainte.
Noi tocmai ce am lansat la Concordia un pachet de soluții care să repună România pe traiectoria unei creșteri aliniate cu potențialul nostru real, să ne ajute să schimbăm modelul economic pe care am stat în ultimii ani. Pilonii acestui nou model sunt simplificarea administrativă, debirocratizarea și digitalizarea reală a relației cu statul. Sunt măsuri care eliberează resurse uriașe în economie fără a împovăra bugetul. În plus, este vital să atragem cât mai multe fonduri europene și să ne conectăm mult mai bine la agenda europeană privind competitivitatea. Europa își redefinește prioritățile industriale, iar România nu trebuie să piardă acest tren. Trebuie să ținem ritmul prin reforme structurale care să transforme eficiența instituțională într-un avantaj competitiv, nu într-o barieră.
Reporter: În urmă cu câteva zile, președintele Concordia, Dan Șucu, declara că nu va fi surprins de proiectul ordonanței-trenuleț. Vi s-a adeverit estimarea?
Paul Aparaschivei: Da, estimarea s-a confirmat pentru data de 1 ianuarie 2026. Faptul că nu avem taxe introduse peste noapte este dovada că dialogul social a funcționat și că România a ieșit din logica șocurilor fiscale bruște.
Totuși, aș aduce o nuanță importantă: surpriza sau provocarea majoră pe care va trebui să o adresăm nu vine de la 1 ianuarie, ci spre 1 iulie. Acela riscă să fie un moment de inflexiune pentru costurile cu forța de muncă și sustenabilitatea multor companii. De aceea, noi discutăm de nevoia unei plase de siguranță – o etapă care trebuie pregătită cu mare atenție încă de pe acum, prin monitorizare atentă a realității economice și dialog constant cu autoritățile, pentru că miza fundamentală este să păstrăm locurile de muncă, nu să le punem în pericol prin costuri pe care economia nu le poate absorbi.
În rest, pentru 2026, ne dorim ca singurele surprize să vină din zona vitezei de implementare a reformelor, a simplificării administrative și a digitalizării, unde avem foarte mult de recuperat.
Comentează