Procurorii DIICOT Constanța au finalizat unul dintre cele mai complexe rechizitorii de criminalitate organizată din ultimul deceniu, un dosar care dezvăluie, în detaliu, un mecanism cinic prin care persoane vârstnice, singure și vulnerabile erau exploatate sistematic și deposedate de locuințe. Rețeaua implica notari publici, un executor judecătoresc, administratori de bloc și persoane interpuse, toate conectate într-un circuit juridic menit să dea aparență de legalitate unor jafuri imobiliare.
DIICOT Constanța a trimis în judecată 26 de persoane în dosarul de criminalitate organizată fără precedent, supranumit de anchetatori „Fabrica de moșteniri”. Potrivit procurorilor, timp de aproape zece ani, gruparea ar fi exploatat persoane vârstnice, singure și vulnerabile, deposedându-le de locuințe prin testamente, succesiuni, procuri și executări silite întemeiate pe acte false. Dosarul descrie un sistem închis, repetitiv, în care instrumente legale au fost folosite pentru a jefui patrimoniul unor oameni aflați în incapacitate fizică sau psihică de a se apăra.
Știripesurse.ro vă prezintă, în exclusivitate, date din rechizitoriul DIICOT, documentat pe sute de pagini, și care scoate la iveală aspecte care nu au fost cunoscute până acum, descriind cu minuțiozitate rolul fiecărui palier din rețea.
De la exploatarea umană la criminalitate organizată: începuturile schemei
Rechizitoriul DIICOT arată că mecanismul nu a apărut brusc ca o afacere imobiliară, ci a avut la bază exploatarea directă a unor persoane vârstnice. Începând din vara anului 2015, liderul grupării ar fi recrutat și adăpostit mai multe persoane vulnerabile în imobile controlate de el, în localitatea Oltina.
Procurorii notează explicit: „persoanele vătămate au fost menținute într-o stare de aservire, fiind private de hrană suficientă, îngrijiri medicale și condiții elementare de igienă, deși se aflau în imposibilitatea de a se îngriji singure”.
Scopul nu era doar controlul asupra vieții acestora, ci și asupra banilor lor. Pensii, ajutoare sociale și chiar ajutoare de deces ar fi fost însușite de inculpați, iar victimele au devenit complet dependente de cei care le exploatau.
Nașterea „Fabricii de moșteniri”: un grup infracțional cu structură juridică
În anul 2018, potrivit DIICOT, liderul a făcut pasul decisiv și a constituit un grup infracțional organizat, alături de un notar public și un executor judecătoresc. Obiectivul era clar formulat în rechizitoriu: „dobândirea, prin mijloace frauduloase, a unor imobile aparținând unor persoane vulnerabile, în special vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică”.
Din acest nucleu inițial, gruparea s-a extins, cooptând alți notari, persoane cu roluri administrative și interpuși, fiecare având o funcție precisă în circuitul fraudulos.
Cum erau alese victimele: bătrâni singuri, bolnavi, cu apartamente „bune”
Anchetatorii descriu o selecție atentă a victimelor. Țintele erau persoane foarte în vârstă, proprietare de garsoniere sau apartamente în municipiul Constanța, adesea fără familie apropiată, cu probleme medicale sau cu restanțe la întreținere.
În acest proces, un rol-cheie l-ar fi avut administratori de bloc sau președinți de asociații de proprietari, care furnizau informații despre situația locativă și datoriile acestora. Rechizitoriul consemnează discuții interceptate în care se vorbește despre:
„apartamente bune”,
„garsoniere ieftine”,
„executare, licitație și cum se rezolvă cu executorul”.
Notarii, veriga esențială: acte „perfect legale”, dar profund viciate
Un capitol central al dosarului îl reprezintă activitatea notarilor publici. DIICOT susține că aceștia ar fi autentificat acte fără a verifica real discernământul semnatarilor sau împrejurările reale ale semnării.
Într-un caz, procurorii arată că: „a fost autentificată o declarație prin care o persoană cu diagnostic de demență renunța la dreptul de habitație viageră asupra unui imobil, fără verificarea reală a discernământului”.
În alte situații, notarul ar fi consemnat în fals deplasarea la domiciliul persoanei vătămate: „deși, în realitate, semnătura ar fi fost dată în fața secretarei biroului notarial”.
Aceste acte erau apoi folosite ca fundament pentru succesiuni, vânzări sau executări silite.
Executorul judecătoresc: executări silite pe acte false și pe numele morților
Potrivit DIICOT, executorul judecătoresc ar fi fost unul dintre pilonii schemei. Acesta este acuzat că a deschis și finalizat executări silite în situații în care nu existau creanțe reale sau chiar împotriva unor persoane decedate.
Rechizitoriul menționează: „procedura de executare silită a fost derulată inclusiv împotriva unui debitor decedat, cauzând o vătămare moștenitoarei de drept”.
În plus, procurorii susțin că sumele din titlurile executorii ar fi fost modificate artificial: „de la o creanță reală de 36.500 de euro la una înscrisă de 58.000 de euro”.
Persoane interpuse și „curățarea” imobilelor
Pentru a ascunde proveniența ilicită a bunurilor, gruparea ar fi folosit persoane interpuse – concubine, rude sau apropiați – pe numele cărora erau trecute apartamentele. Acestea apăreau succesiv ca legatari, adjudecatari sau beneficiari ai unor succesiuni.
DIICOT arată că inculpații au recurs la: „acte succesive specifice spălării de bani, menite să disimuleze originea ilicită a proprietăților”.
Un dosar cu miză sistemică: peste 100 de acte cerute spre anulare
În total, procurorii au solicitat anularea a 105 documente – testamente, contracte de vânzare, procuri, dosare de executare –, inclusiv înscrisuri aflate la Camera Notarilor Publici Constanța. Statul solicită recuperarea cheltuielilor judiciare și menținerea sechestrului asupra bunurilor obținute fraudulos.
De ce „Fabrica de moșteniri” este un caz fără precedent
Dincolo de numărul inculpaților, dosarul este relevant prin modul în care arată vulnerabilitatea unor instituții-cheie. Rechizitoriul DIICOT descrie un sistem în care notariatul, executarea silită și succesiunile – instrumente create pentru protecția drepturilor – ar fi fost transformate în arme împotriva celor mai slabi.
Procesul de la Curtea de Apel Constanța va începe pe fond și se anunță lung și extrem de tehnic. Până la o hotărâre definitivă, toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție. Dar documentele din dosar conturează deja una dintre cele mai grave forme de criminalitate organizată din România ultimilor ani: transformarea bătrâneții, singurătății și bolii într-o afacere imobiliară.
Comentează