Dezbateri aprinse pe tema moștenirii comuniste, în Polonia, la 30 de ani de la primele alegeri democratice

Polonia marchează marţi împlinirea a 30 de ani de la primele sale alegeri democratice postbelice, o aniversare transformată într-un câmp de bătălie pe tema moştenirii comuniste între naţionaliştii de la putere şi opoziţia liberală, notează Reuters preluată de Agerpres.

Scrutinul parţial liber desfăşurat pe 4 iunie 1989 a adus la putere un guvern condus de sindicatul Solidaritatea şi a declanşat un val de evenimente care au culminat cu căderea Zidului Berlinului în noiembrie acelaşi an.

Pentru marţi, deşi autorităţile din oraşele controlate de opoziţie organizează festivităţi publice pentru sărbătorirea votului din 1989, guvernul Partidului Lege şi Justiţie (PiS, de dreapta, eurosceptic) are în plan doar o ceremonie discretă în parlament.

Chiar dacă salută sfârşitul regimului comunist, PiS afirmă că politicienii liberali au irosit şansa de a crea o societate mai dreaptă, fidelă rădăcinilor sale creştine şi valorilor sale conservatoare.

PiS consideră că, în acea perioadă agitată de tranziţie, ar fi trebuit făcut mai mult pentru epurarea instituţiilor statului de comunişti şi protejarea polonezilor vulnerabili de impactul reformelor economice dure.

Potrivit analiştilor, această retorică face parte dintr-o campanie mai amplă a PiS, venit la guvernare în 2015 după un vot masiv, de a-şi mobiliza alegătorii din zonele rurale mai sărace, care se simt lăsaţi în urmă de transformările economice post-comuniste.

'Polonezii au mers la vot şi au respins elitele comuniste, în totalitate şi în mod spectaculos', a declarat, într-un discurs recent, preşedintele polonez Andrzej Duda, aliat al PiS. 'A fost un moment care ar fi trebuit să fie un punct de cotitură, dar, din nefericire, nu a fost', a continuat el.

Înaintea alegerilor parlamentare din octombrie sau noiembrie, PiS rămâne popular în Polonia, graţie măsurilor generoase de asistenţă socială şi retoricii naţionaliste.

Una din promisiunile sale principale în campania pentru recentele alegeri europene, la care PiS a câştigat cele mai multe mandate, a fost garantarea că cuplurile gay nu vor avea drept de adopţie.

'Unele dintre elite au decis că a fi polonez, cu simţul său de pietate, este o povară pentru modernizare. Eu cred, însă, că modernizarea poate fi reconciliată cu tradiţia', a declarat ministrul adjunct a culturii, Jaroslaw Sellin, pentru Reuters.

Cele mai ample ceremonii vor avea loc în oraşul baltic Gdansk, leagănul sindicatului Solidaritatea, care a răsturnat regimul comunist. La Gdansk va fi prezent preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, fost prim-ministru polonez, dar nu va participa niciun responsabil de rang înalt al PiS.

În schimb, guvernul a organizat o serie de evenimente pentru marcarea a 40 de ani de la prima vizită a lui Ioan Paul al II-lea în Polonia natală ca suveran pontif. Defunctul papă este o personalitate venerată de polonezi pentru rolul său în a inspira naţiunea să reziste regimului comunist.

PiS şi-a folosit criticile faţă de transformarea democratică a Poloniei, începută prin alegerile din 1989, pentru a-şi justifica reformele ample din sistemul de justiţie, despre care criticii din ţară şi din afara ei spun că subminează statul de drept.

După prăbuşirea comunismului, Polonia a aderat la Uniunea Europeană şi la NATO, dar mulţi polonezi simt că îmbrăţişarea valorilor occidentale şi a politicilor economice pro-business s-a făcut în detrimentul propriilor cetăţeni.

PiS a intensificat dezbaterea, argumentând că practici din era comunistă pun în continuare piedici sistemului de justiţie, din cauza eşecului guvernelor liberale de a-l elibera de judecătorii aflaţi în funcţii dinainte de 1989.

'Ambele tabere trăiesc un mit', spune Konstanty Gebert, fost militant anticomunist. 'Noi nu am construit o Polonie pentru cetăţeni luminaţi, liberi, care vor să trăiască într-o societate tolerantă', afirmă Gebert, în prezent analist de orientare liberală în cadrul think-tank-ului European Council for Foreign Relations.

Alegerile din 1989 au putut avea loc după o reconciliere între autorităţile comuniste şi Solidaritatea. În baza acordului convenit după săptămâni de negocieri la 'masă rotundă' între regimul generalului Woyciech Jaruzelski şi opoziţia condusă de Lech Walesa, liderul Solidarităţii, opoziţiei i s-a permis să candideze pentru 161 din cele 460 de locuri ale camerei inferioare a parlamentului polonez şi pentru toate cele 100 de locuri din Senat.

Întrucât opoziţia a câştigat toate mandatele pentru care a candidat, PiS spune că aceasta ar fi trebuit să se dezică de acord, iar guvernele care au urmat ar fi trebuit să ia măsuri mai clare pentru a le stopa foştilor responsabili comunişti orice acces la putere.