Raportul primei dezbateri de la ÎCCJ: presiune pe resursa umană, acuzații de interferență politică, teme despre prescripție, dezinformare și digitalizarea justiției
Dezbatere la ÎCCJ fără presă, cu Administrația Prezidențială și Ambasada SUA în sală
Înalta Curte de Casație și Justiție a consemnat, într-un raport-sinteză al primei dezbateri „Cum apărăm statul de drept? Justiția și societatea civilă în dialog”, că întâlnirea din 9 decembrie 2025 a reunit zeci de organizații și a avut ca miză identificarea disfuncțiilor percepute în societate și a soluțiilor normative și organizatorice pentru îmbunătățirea serviciului public de justiție.
Potrivit documentului, dintre cele 77 de organizații invitate, au participat 50, în timp ce alte organizații au refuzat sau au infirmat în ultimul moment prezența, iar o parte au transmis observații în scris. În raport este reținut explicit: „Alte 17 organizații nu au confirmat invitația.”
Raportul mai notează că, suplimentar, la întâlnire au participat și reprezentanți ai Administrației Prezidențiale și ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, iar discuțiile s-au desfășurat fără participarea mass-media, în cadrul unui format pe care ÎCCJ îl prezintă ca începutul unui dialog permanent cu societatea civilă.
Raportul ÎCCJ: opinii redate „fără a fi cenzurate”, în cadrul regulii Chatham House
În introducerea secțiunii de sinteză a discuțiilor, raportul precizează că intervențiile sunt redate pe arii tematice pe baza notițelor și a înregistrării, cu aplicarea regulilor de confidențialitate ale formatului Chatham House.
Documentul menționează, în acest context, că opiniile participanților sunt redate „fără a fi cenzurate”, dar că regula de confidențialitate limitează atribuirea publică a unor afirmații către persoane, în logica unei discuții deschise despre vulnerabilități și soluții.
Raportul indică faptul că temele au fost organizate în capitole despre statul de drept, accesul la justiție, organizarea judiciară, comunicare publică și eficiență, iar rezultatele dezbaterilor ar urma să fie valorificate în propuneri și întâlniri ulterioare.
Presiune pe resursa umană: „aproximativ 87,5% dintre judecători”, decizii de pensionare „emise, dar nepuse în plată”
În secțiunea dedicată managementului resurselor umane, raportul consemnează că, în dezbatere, a fost discutată cariera magistraților, salarizarea și pensionarea, precum și promovările, inclusiv în funcții de conducere.
În același tablou, documentul reține că s-a invocat situația deciziilor de pensionare „emise dar nepuse în plată”, ca modalitate de conservare a dreptului la pensie, cu o referire directă la Înalta Curte, unde s-a menționat „aproximativ 87,5% dintre judecători”.
Raportul include, ca teme conexe, deficitul de personal din justiție și idei privind lărgirea bazinului de recrutare, inclusiv prin posibilitatea de acces în profesie pentru juriști cu vechime în alte profesii juridice, pe bază de evaluare și interviu, în logica unor modele invocate în discuții.
AVMR: „Interferența actualului președinte” și critica „selecției morale” a magistraților
În intervenția consemnată sub titulatura Asociației Victimelor Mineriadelor din România (AVMR), raportul reține un set de teme despre mecanismele și practicile prin care statul de drept ar fi fost subminat, inclusiv prin protocoale secrete în justiție și prin încălcarea separației puterilor.
În același bloc de idei, AVMR este redată discutând despre riscul concentrării puterii și despre episoade pe care le consideră problematice în relația dintre sfera politică și justiție, raportul notând explicit referirea la „interferența actualului președinte al țării” și la apelul către „magistrații de bună-credință”.
Documentul consemnează că AVMR critică etichetările de tipul „selecției morale” și susține că astfel de etichete ar opera emoțional și ar produce fragmentare internă, în timp ce un sistem judiciar funcțional ar trebui să se bazeze pe reguli și mecanisme instituționale verificabile.
Capitolul prescripției: raportul pune accent pe responsabilitatea legislativului
În capitolul dedicat prescripției răspunderii penale, raportul de sinteză tratează cazul ca exemplu despre modul în care statul de drept poate fi afectat atunci când responsabilitatea legislativă nu este asumată și când se ajunge la viduri normative.
Documentul arată că, după prima decizie relevantă a Curții Constituționale, soluția legislativă necesară ar fi fost clară, dar că, pentru o perioadă îndelungată, modificările nu au fost adoptate, iar sistemul judiciar a fost lăsat să opereze în condiții de impredictibilitate.
Raportul formulează concluzia că rolul instanțelor este să aplice legea și deciziile Curții Constituționale, nu să inventeze soluții pentru a suplini inacțiunea politică, iar efectele produse de criza prescripției sunt plasate, ca răspundere, în sfera deciziei legislative.
Dezinformare: participanții discută eliminarea conținutului și ordonanțe președințiale, cu risc de abuz
În capitolul despre comunicare și încredere publică, raportul notează că participanții au ridicat tema dezinformării „cu bună știință” în domeniul justiției și nevoia creșterii încrederii printr-o comunicare mai bună, inclusiv prin folosirea rețelelor sociale și prin educație media.
Documentul consemnează că, între măsurile discutate, s-au aflat idei de identificare actorilor de pe rețelele sociale care nu reprezintă indivizi, mecanisme de răspuns la nivel european și solicitări către platforme pentru eliminarea conținutului care dezinformează, inclusiv prin „emiterea de ordonanţe preşedinţiale”.
Raportul adaugă, însă, că în aceeași discuție a fost semnalată și posibilitatea apariției unor abuzuri prin eliminarea conținutului de pe platformele media, ceea ce plasează tema într-un echilibru sensibil între combaterea dezinformării și protejarea libertăților.
Transparency International România: „instrumentalizare”, „justiție selectivă”, efecte asupra încrederii
În secțiunea atribuită Transparency International România, raportul consemnează o evaluare critică a modului în care ar fi funcționat lupta anticorupție și a cauzelor pentru care unele dosare „nu au trecut testul timpului”.
Potrivit sintezei, TI România vorbește despre „instrumentalizarea” justiției, însoțită de instrumente de comunicare publică, cu efectul unei forme de „justiție selectivă”, în care unii ar fi fost protejați, iar alții anchetați, inclusiv prin etichetări publice și instrumentări forțate sau superficiale.
Raportul reține, de asemenea, ideea TI România că utilizarea justiției penale în lupte politice sau de interese economice ar fi contribuit la erodarea încrederii populației în realitatea luptei împotriva corupției.
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept: primul termen „peste un an” și termene la 3–6 luni
În intervenția Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept, raportul redă tema accesului liber la justiție prin prisma duratelor mari ale procedurilor.
Documentul notează că organizația a invocat „durata lungă de acordare a primului termen de judecată”, descrisă ca „peste un an de la data înregistrării cererii”, dar și termene îndelungate între ședințe, de „3 sau 6 luni”, cu consecința afectării drepturilor la proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Raportul consemnează că această realitate a fost plasată de Coaliție în contextul existenței unui deficit de judecători activi în instanțe, ceea ce ar amplifica presiunea asupra accesului efectiv la serviciul public de justiție.
CUDOR 2002: digitalizare neunitară și portalul ÎCCJ neconectat
În secțiunea atribuită Centrului pentru Umanism și Drepturile Omului din România (CUDOR 2002), raportul reține o critică a digitalizării, descrisă ca neuniformă și fragmentată.
Conform sintezei, CUDOR 2002 a invocat lipsa comunicării între sisteme, proceduri diferite de la o instanță la alta și acces parțial și imprevizibil la actele electronice, ceea ce ar afecta previzibilitatea și eficiența relației dintre justițiabili și instanțe.
Raportul consemnează explicit și observația privind „neconectarea portalului ICCJ la sistemul general”, ca exemplu de disfuncționalitate în interoperabilitatea soluțiilor digitale folosite în justiție.
Transparență vs. protecție: tema ReJust și presiunea publică asupra instanțelor
Între temele generale de organizare a justiției, raportul notează că a fost ridicată și problema interacțiunii instanțelor cu persoane terțe din procese și a modului în care informațiile judiciare circulă în spațiul public.
În această zonă, documentul consemnează că participanții au discutat și „posibilitatea ca numele judecătorilor să fie public în aplicația Rejust”, într-o dezbatere care, prin natura ei, atinge atât transparența, cât și riscurile de expunere și presiune publică.
Raportul mai reține că, în discuții, a fost amintită nevoia de contrabalansare a presiunii exercitate de campanii publice și de reconectare a percepției sociale cu realitățile sistemice ale justiției, în special în dosare cu impact emoțional și mediatic ridicat.
Liga pentru drepturile persoanelor cu dizabilități: RIL 23/2023 și sporurile asistenților personali
În intervenția consemnată sub titulatura Ligii pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din România, raportul reține tema eliminării unor drepturi prevăzute de lege pentru persoanele cu dizabilități și a efectelor asupra asistenților personali.
Documentul menționează explicit „anularea sporului de periculozitate pentru asistentul personal”, cu trimitere la Decizia RIL nr. 23/27.11.2023, indicată ca reper jurisprudențial în această discuție.
Raportul consemnează, de asemenea, că organizația a ridicat și problema remediilor, inclusiv în legătură cu efectele unor acte normative asupra gradațiilor asistentului personal, ca temă de impact social direct.
Discuții punctuale: împrumuturile administratorilor din banii SRL și împăcarea la furt/înșelăciune
Într-o secțiune de teme punctuale, raportul consemnează că, în discuții, a fost menționată o decizie a Înaltei Curți din martie 2025 privind situațiile în care administratorul unei societăți cu răspundere limitată utilizează fondurile societății sub forma unor împrumuturi acordate sieși.
Potrivit sintezei, participanții au apreciat că interpretarea ar putea conduce la prejudicierea creditorilor și la afectarea principiului protecției patrimoniului social, motiv pentru care s-a exprimat ideea că ar fi necesare nuanțări pentru a evita efecte nedorite în practică.
Raportul mai notează că a fost discutată și reglementarea înlăturării răspunderii penale ca urmare a împăcării părților în cazul infracțiunilor de furt și înșelăciune, participanții apreciind că, în forma actuală, instituția ar diminua efectul disuasiv al sancțiunii penale și ar putea afecta drepturile și siguranța cetățenilor.
Comentează