Ochii albaștri au fost mereu învăluiți în mister, fiind considerați în trecut un semn al zeilor sau al unor puteri magice datorită felului în care strălucesc. În realitate, farmecul lor nu are nicio legătură cu magia, ci cu o poveste fascinantă scrisă în genele noastre. Cercetătorii au descoperit un lucru uimitor: absolut toți oamenii cu ochi albaștri de pe pământ se trag din același strămoș comun, care a trăit acum aproximativ 40.000 sau 50.000 de ani, informează Sciencedaily.com.
Cea mai mare surpriză este că, de fapt, culoarea albastră nu există în interiorul ochiului. Singurul colorant natural pe care îl avem este melanina, care este de un brun închis.
Atunci când privim ochi albaștri, vedem practic un joc al luminii: aceasta se lovește de structura fină a ochiului și se împrăștie, creând iluzia de albastru exact în același fel în care cerul pare colorat, deși aerul este transparent.
Mecanismul prin care ochii devin albaștri
Mecanismul seamănă cu cel care face cerul să pară albastru la miezul zilei. Gândiți-vă la lumina soarelui ca la un buchet de culori: roșu, portocaliu, galben, verde, albastru. Când aceste raze trec prin atmosfera Terrei, ele întâlnesc gaze și particule minuscule care le deviază.
Culorile cu lungimi de undă scurte, precum albastrul, sunt „împinse” mai ușor în toate direcțiile, în timp ce roșul, cu lungime de undă mai mare, își urmează mai departe drumul. De aici și cerul albastru. În ochi, ceva similar se întâmplă la scară microscopică.
Structura irisului difuzează preferențial lungimile de undă scurte. Dacă în iris există mai puțină melanină, lumina pătrunde mai adânc și albastrul este împrăștiat mai puternic înapoi către privitor. De aceea ochii pot părea albaștri, fără ca în spatele lor să existe vreun pigment albastru.
Povestea genetică adaugă o piesă crucială acestui puzzle. În 2008, cercetătorii au identificat o mutație specifică în genele care reglează producția de melanină, în special în gena OCA2.
Modificare apărută cu 40.000–50.000 de ani în urmă
Această modificare, apărută cu 40.000–50.000 de ani în urmă, a acționat ca un fel de „întrerupător” genetic: a redus cantitatea de melanină din iris, creând condițiile pentru apariția nuanței albastre prin efectele de împrăștiere a luminii.
Cum știm că toate persoanele cu ochi albaștri ar proveni din același strămoș? Pentru că aceleași persoane poartă exact același „întrerupător” genetic în același loc din ADN. Această semnătură comună indică o origine unică a trăsăturii.
Spre comparație, în cazul părului roșcat, există cel puțin opt mutații diferite care pot duce la aceeași culoare a părului. În schimb, pentru ochii albaștri, urma genetică arată către un singur eveniment. Acea mutație nu pare să fi adus vreun avantaj evident.
A fost, mai curând, un accident al evoluției care s-a răspândit în populații de-a lungul timpului. De aici concluzia cercetătorilor: toți oamenii cu ochii albaștri din lume împart un strămoș comun vechi de zeci de mii de ani și, într-un fel, sunt cu toții înrudiți.
Comentează