Declarațiile și controversele care i-au fost fatale lui Ludovic Orban: Un scandal cu implicații penale și declarații prin care l-a contrazis pe Nicușor Dan

Autor: Lucian Negrea, Reporter

Publicat: 18-11-2025 12:17

Article thumbnail

Sursă foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Președintele Nicușor Dan l-a revocat din funcția de consilier prezidențial pe politică internă pe Ludovic Orban, potrivit surselor noastre. Doar o lună și 10 zile a rezistat Orban la Palatul Cotroceni, perioadă în care pare să fi făcut ravagii în zona politică. Din calitatea sa de consilier pe politică internă, Ludovic Orban a acordat mai multe interviuri în care s-a răfuit cu liderii PSD, dar se pare că picătura care a umplut paharul pentru Nicușor Dan au fost declarațiile privind pensiile magistraților. O altă ipoteză luată în calcul pentru demiterea lui Ludovic Orban este legată de faptul că numele acestuia apare în dosarul fraților Micula, pentru ajutorul dat acestora pe vremea când era premier.

Ludovic Orban, revocat din funcția de consilier prezidențial (surse)

Președintele Nicușor Dan încearcă să joace rolul de mediator între factorul politic și magistrați, iar Ludovic Orban a ieșit public cu un atac la adresa magistraților, ba chiar i-a amenințat că ar putea fi revizuită Constituția pentru a impune un singur sistem de calcul al pensiilor.

Atacurile lui Orban la adresa magistraților

„Poziția exprimată de reprezentanții magistraților este o poziție complet nerezonabilă, nu poate fi acceptată și așa chiar dacă se ajunge la forma cea mai bună pentru ei, cu 15 ani perioadă de tranziție până se ajunge la vârsta de pensionare standard și pensia la 75% din salariul net sunt cele mai bune condiții de la nivelul Uniunii Europene pentru magistrați”, a declarat Ludovic Orban.

Însă consilierul prezidențial nu s-a oprit aici. A pus pe masa negocierilor și „biciul” sau șantajul. „Mă gândesc, dacă nici măcar condițiile astea nu le acceptă de ce să nu încercăm din nou, poate chiar prin modificarea Constituției, printr-o revizuire a Constituției, să impunem un singur sistem de calcul al pensiilor, și anume, proporțional contribuțiile plătite de fiecare angajat, indiferent din ce domeniu de activitate. Să fie pe o bună egalitate în fața legii pentru toți angajații, dacă ei nici măcar aceste condiții care sunt, repet, cele mai bune condiții de la nivel european nu vor să înțeleagă că există o linie roșie peste care nu se poate trece”, a amenințat Orban.

Carevasăzică, dacă magistrații nu acceptă oferta Guvernului, atunci clasa politică ar putea declanșa un proces de revizuire a Constituției, în care să instituie principiul contributivității pentru toate categoriile de pensii, „indiferent de domeniul de activitate”. La prima vedere, este o amenințare cât se poate de serioasă. La cele mai mari pensii din sistemul judiciar partea necontributivă poate reprezenta chiar și două treimi din valoarea totală. Deci o generalizare a principiului contributivității pentru toate pensiile din România ar însemna o pierdere substanțială pentru magistrații cu cele mai mari pensii!

Cu toate acestea, e foarte puțin probabil ca șantajul lui Orban să-i fi speriat pe magistrați. Cel mai probabil doar i-a făcut să zâmbească. Sunt două motive pentru care un astfel de demers nu are nici cea mai mică șansă de succes: unul de ordin politic, iar al doilea de ordin constituțional.

Controverse legate de implicarea în dosarul fraților Micula

Consilierul prezidenţial, Ludovic Orban, a declarat că decizia de a plăti despăgubirile către fraţii Micula, în perioada în care conducea Guvernul, a fost una impusă de o hotărâre arbitrală internaţională pe care România era obligată să o respecte.

„În 2019, când am preluat guvernul, am fost confruntat cu o situaţie extrem de gravă, existau popriri pe conturile unor companii de stat şi riscul de blocare a finanţării ROMATSA. Statul român era obligat să plătească acea despăgubire, câştigată de fraţii Micula la Curtea de Arbitraj ICSID. Am negociat şi am plătit cea mai mică sumă posibilă”, a spus Orban.

El a adăugat că, dacă nu s-ar fi făcut plata, „statul român risca să fie prejudiciat şi mai grav”, subliniind că hotărârea era definitivă şi trebuia pusă în aplicare.

Orban a respins categoric speculaţiile potrivit cărora Ilie Bolojan ar fi intermediat întâlniri între el şi fraţii Micula.

„Numai minciuni. N-a avut nicio legătură Bolojan cu fraţii Micula. Este o minciună gogonată”, a spus fostul premier.

Război permanent împotriva PSD

Ludovic Orban, un vechi oponent politic al celor de la PSD, nu a renunțat la această luptă nici măcar după ce a ajuns la Palatul Cotroceni. Seara, Ludovic Orban lansa atacuri la adresa liderilor PSD, iar dimineața președintele Nicușor Dan era nevoit să stea cu aceștia la masă pentru a negocia problemele de guvernare.

"Faptul că nu se adoptă toate pachetele legislative e mai puțin răspunderea premierului. Hai să analizăm foarte serios: de ce  Curtea Constituțională întâi a întârziat o decizie și după aceea a decis că (legea pensiilor magistraților) e neconstituțională pe formă, nu pe fond?

Pentru că patru judecători numiți de PSD au votat în bloc, alături de un judecător numit de Klaus Iohannis, dar care vine tot din zona PSD. Au votat în bloc pentru neconstituționalitate, că n-avea aviz CSM. Hai să fim serioși! Ăsta e motivul?

Cine a venit cu ideea să se constituie grupuri de lucru în care să intre și CSM, și Înalta Curte de Casație și Justiție? Cumva Ilie Bolojan? (Sorin Grindeanu a avut această inițiativă, n.r.). 

Cine blochează și blochează o soluție legată de restructurarea în administrație, de reducerile de personal absolut necesare, fără de care nu ne vom putea îndeplini angajamentele referitor la deficitul bugetar? Evident, PSD (...)

Eu nu zic că poate, în anumite situații, premierul Bolojan nu are flexibilitatea necesară, deși din toată comunicarea publică eu am văzut că există o anumită disponibilitate de a accepta soluții de compromis, ca să spun așa. De a accepta soluții care nu sunt strict voința sa ca și premier."

Acuză PSD-ul că ar urmări debarcarea lui Ilie Bolojan

"Eu nu neg faptul că, atât în PSD cât și într-o parte a unor prieteni ai PSD din PNL, unii s-ar bucura dacă Ilie Bolojan ar pleca de la cârma Guvernului.

Dar asta nu înseamnă că acest lucru o se se întâmple. Până la urmă, dacă cineva din PNL nu-l mai vrea pe Bolojan, trebuie să se ducă frumușel în forurile statutare ale partidului să propună retragerea sprijinului politic pentru Bolojan.

Acest lucru nu s-a întâmplat și nu cred că se va întâmpla în viitorul apropiat. 

Dacă PSD spune că nu-i convine Bolojan, e foarte simplu: trebuie să ia o decizie politică, să-i retragă sprijinul și să se retragă din coaliție pe motiv că nu îl mai acceptă pe Bolojan ca și premier, asumându-și în schimb răspunderea pentru dezastrul care-l poate provoca o astfel de ruptură în coaliție exact într-un moment cheie în care noi trebuie să adoptăm decizii absolut necesare ca să putem ține România pe linia de plutire.

În realitate, asta e mai degrabă o luptă de uzură.

Ludovic Orban: Înțeleg că Grindeanu e gelos pe Bolojan, cota lui e la jumătate față de cea a premierului

Într-o primă fază, am crezut că Grindeanu dorește să se legitimeze în fața celor care urmează să-l voteze la Congresul PSD (...)

A trecut Congresul și nu mi se pare că a existat o schimbare radicală de poziție, ceea ce mie îmi indică faptul că e de fapt vorba de o strategie. De fapt, este vorba de o strategie a PSD, iar această strategie a PSD este să afecteze sistematic imaginea lui Ilie Bolojan.

Dacă îl comparăm pe Ilie Bolojan, care are o cotă de încredere în jur de 30%, cu cota de încredere a lui Grindeanu, care e la jumătate, de 15%, într-un fel îi înțeleg  gelozia lui Grindeanu și dorința de a toca mărunt premierul, pentru că e invidios pe cota lui de încredere și nu se simte bine (...) 

Realitatea este următoare: un proiect de lege nu poate să fie adoptat de Guvern și Guvernul nu poate să își angajeze răspunderea dacă nu are toate semnăturile. În mod special, PSD a negociat să aibă un minister avizator, Ministerul Justiției, unde titularul este numit de PSD.

Dacă PSD nu vrea să se adopte un act normativ, nu se poate adopta actul normativ, pentru că este obligatorie semnătura ministrului Justiției."

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri