Declaraţie de compromis la finalul celui de-al cincilea summit al Parteneriatului Estic; Chişinăul, mai optimist

Cel de-al cincilea summit al Parteneriatului Estic şi-a încheiat vineri lucrările la Bruxelles, însă atât preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, cât şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nu s-au declarat pe deplin mulţumiţi de rezultatele reuniunii. Participanţii au convenit asupra unei declaraţii finale "de compromis" a summitului şi a continuării sprijinului din partea UE pentru cele 6 state membre ale Parteneriatului. Chişinăul este, însă, mult mai optimist, considerând summitul un succes politic, informează Radio Chişinău.

"UE recunoaşte aspiraţiile europene ale ţărilor asociate', a declarat Donald Tusk, recunoscând în acelaşi timp că nu s-a discutat nimic despre perspectivele europene ale celor trei state care au solicitat acest lucru: Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. 

Donald Tusk a anunţat că la final participanţii au adoptat o declaraţie comună "de compromis', dar a precizat ca el personal ar fi preferat ca formulările sa fie "mai ambiţioase'. 

UE va continua sa ofere sprijin statelor partenere, în special pentru tineri şi societatea civilă, a adăugat preşedintele Consiliul European, Donald Tusk. "Participanţii la summit s-au angajat să consolideze democraţia, statul de drept, drepturile omului şi libertăţile fundamentale. UE rămâne angajată în sprijinul integrităţii teritoriale, independenţei şi suveranităţii partenerilor săi', a declarat Donald Tusk. 

La rândul său, Jean-Claude Juncker s-a declarat "satisfăcut", dar nu foarte mulţumit de rezultatele summitului. Fiind întrebat despre perspectivele europene ale celor trei state, preşedintele Comisiei Europene a precizat ca acesta nu a fost un summit de extindere. 

UE va continua sa sprijine statele membre ale Parteneriatului, dar acestea, la rândul lor, trebuie să continue reformele, a mai declarat oficialul. "În cei 2 ani de la ultimul summit de la Riga am făcut paşi uriaşi în stabilizarea regiunii, dar toate părţile sunt de acord că stabilitatea se face acasă. UE poate ajuta, dar trebuie ca la tine acasă să ai stabilitate, acces la un loc de muncă, la învăţământ şi trebuie sa ai o economie puternica', a spus Juncker. 

Pe de alta parte, premierul Pavel Filip, cel care a condus delegaţia Chişinăului la summit, a calificat reuniunea drept un succes politic. El a subliniat că Parteneriatul Estic nu reprezintă o platforma de aderare la UE, iar Republica Moldova va continua parcursul sau european. 

'Republica Moldova nu are mai multe planuri, planul A sau planul B, ci unul singur. Dincolo de toate disputele politice pe care le avem în ţară, acest plan este integrarea în Uniunea Europeana', a spus şeful executivului de la Chişinău. 

Pavel Filip a declarat ca printre cele mai importante rezultate care vizează Republica Moldova sunt cele legate de reducerea tarifelor pentru roaming, iniţial între statele Parteneriatului Estic, iar în a doua etapă şi cu statele blocului comunitar, precum şi asigurarea securităţii energetice. 

În acest context, el a reiterat intenţia Chişinăului de a finaliza construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău în anul 2018.