În depozitele şi sălile de expoziţie ale Muzeului Vrancei, Unirea Principatelor Române nu este doar o lecţie de manual, ci o succesiune de obiecte fragile, personale şi adesea emoţionante, care leagă ideea politică de oameni concreţi, cu vieţi, opţiuni şi destine diferite.
De la publicaţii revoluţionare tipărite în febra anului 1848, până la obiecte intime care au aparţinut lui Alexandru Ioan Cuza şi Elenei Cuza, patrimoniul muzeului reconstituie, pas cu pas, atmosfera epocii în care s-a născut statul român modern.
Muzeograful Mariana Corina Duca a explicat, pentru AGERPRES, faptul că perioada luptei pentru Unire (1848-1859) este ilustrată prin documente rare, cu valoare istorică şi simbolică deosebită.
"În patrimoniul Muzeului Vrancei se află exemplare din ziarul revoluţionar 'Pruncul român', din august 1848, o publicaţie extrem de rară, care surprinde radicalismul şi speranţele generaţiei paşoptiste. Avem apoi 'Protestaţie în numele Moldovei, a omenirei şi a lui Dumnezeu', redactată şi semnată de Vasile Alecsandri în mai 1848, un document cu o forţă retorică impresionantă. Deţinem Buletine ale Divanului Ad-hoc din Moldova, unde sunt menţionaţi deputaţii din Ţinutul Putna, dar şi publicaţii precum 'Questiunea ţeranilor', tipărită la Paris în 1857, 'Regulamentul Divanului Ad-hoc din Bucureşti'. Toate acestea arată că Unirea nu a fost un act spontan, ci rezultatul unei construcţii politice şi intelectuale extrem de bine articulate", a declarat muzeograful.
Epoca lui Cuza este ilustrată printr-o colecţie de documente şi obiecte care aduc vizitatorul mai aproape de viaţa cotidiană a elitelor politice ale vremii.
"Avem o depeşă telegrafică trimisă de Mihail Kogălniceanu către Gheorghe Ilie, deputatul oraşului Focşani ales în Divanul Ad-hoc al Moldovei, purtând semnătura lui Kogălniceanu, dinainte de unificarea administrativă a oraşului Focşani. Deţinem şi o chitanţă semnată de Alexandru Ioan Cuza, din 12 noiembrie 1865. Sunt documente care nu vorbesc doar despre marile decizii, ci şi despre mecanismele concrete ale puterii. În plus, avem obiecte personale ale domnitorului: cărţi din biblioteca sa, piese de uz casnic cu monograma familiei Cuza, elemente de vestimentaţie, dar şi obiecte care au aparţinut Elenei Cuza, o umbrelă din dantelă şi o poşetă cu elemente argintate, detalii care umanizează o figură istorică adesea idealizată", a precizat Mariana Corina Duca.
Un capitol aparte îl constituie familiile unioniste din fostul judeţ Putna, prezentate prin vitrine dedicate, documente originale şi obiecte personale. Printre acestea, familia Apostoleanu ocupă un loc central.
"Ne-am oprit asupra familiei Apostoleanu pentru că Gheorghe şi Smaranda Apostoleanu reprezintă foarte bine elita unionistă a provinciei. Avem în patrimoniu actul lor de căsătorie din octombrie 1859, în original, un document extrem de fragil, păstrat cu mare grijă. Gheorghe Apostoleanu a fost jurist, ministru al Justiţiei Moldovei pentru o scurtă perioadă şi parlamentar în mai multe mandate. Smaranda Apostoleanu s-a remarcat printr-o activitate caritabilă impresionantă: a sprijinit educaţia fetelor sărace şi a contribuit la strângerea de fonduri pentru Războiul de Independenţă din 1877, inclusiv prin donaţii către Crucea Roşie Română, aflată atunci la începuturile ei în judeţ", a detaliat muzeograful.
Patrimoniul muzeului include şi obiecte ale membrilor Comisiei Centrale, ceasuri de buzunar, pipe, tabachere, dar şi piese care documentează reţelele de putere şi influenţă din epocă. Cea mai importantă piesă legată de activitatea Comisiei Centrale de la Focşani este un proiect de Constituţie redactat de marele om de stat Mihail Kogălniceanu, care se păstrează în original, dar care proiect nu a ajuns să fie adoptat, netrecând de rigorile timpului, fiind un proiect revoluţionar pentru acea vreme.
Cea mai veche şi valoroasă fotografie din colecţie este o dagherotipie care o înfăţişează pe Eliza Dăscălescu, figură ce leagă istoria locală de mari nume ale culturii române.
"Dagherotipia o reprezintă pe Eliza Dăscălescu, fiica prefectului Constantin Robescu, soţia unionistului Dimitrie Dăscălescu şi viitoarea soacră a arhitectului Ion Mincu. Este o piesă excepţională, nu doar prin vechime, ci şi prin conexiunile pe care le face între istoria politică şi cea culturală. Astfel de obiecte ne arată cât de interconectate erau elitele vremii şi cât de mult a contat Focşaniul în acest proces", a precizat Duca.
Muzeul pregăteşte şi o componentă modernă de valorificare a patrimoniului prin inaugurarea unei interfeţe digitale dedicată personalităţilor unioniste din fostul judeţ Putna.
"Este o prezentare realizată cu mijloacele inteligenţei artificiale şi îi aduce în prim-plan pe Apostoleanu, Dăscălescu şi Ioan Roată. Este modul nostru de a spune istoria pe limba generaţiilor de astăzi, fără a pierde rigoarea ştiinţifică. Unirea trebuie să fie nu doar comemorată, ci şi înţeleasă", a mai spus muzeograful.
În spatele vitrinelor, Muzeul Vrancei ascunde încă numeroase documente nedescifrate şi corespondenţe în mai multe limbi, inclusiv scrisori ale lui Kogălniceanu, aflate în proces de cercetare şi digitalizare. Pentru muzeografi, fiecare obiect este o piesă dintr-un puzzle încă incomplet, dar esenţial pentru înţelegerea modului în care Unirea Principatelor a prins viaţă.
Comentează