Analistul Dan Dungaciu avertizează că România trebuie să înțeleagă că nu are niciun viitor dacă nu menține o relație extrem de strânsă cu SUA. După ce politicienii români au părut să acorde mai mult interes politicilor UE, Dungaciu avertizează că Trump e cel mai puternic președinte din istoria SUA.
Cine nu înțelege asta nu înțelege nimic
„Nu a existat un președinte american cu mai multă putere – dar nu dictatorială – în sensul specific democrațiilor, internă și externă, decât Donald Trump. Cine nu înțelege asta, nu înțelege nimic.
Nu e vorba de poliție sau armată, ci de o putere care devine strivitoare prin influența asupra mediului economic și politic global. Zuckerberg, Bezos și alții s-au aliniat înaintea sa pentru că i-au simțit puterea. Dacă noi nu simțim asta, nu avem instinctul puterii. Suntem depotențați, devitalizați de orice sentiment al înțelegerii forței și al direcției în care se mișcă lumea”, explică Dungaciu, conform BZI.
Asta e marea problemă a României
„Trump a arătat expres puterea unui președinte fără precedent, care nu este mai dictatorial sau opresiv, dar care deține o forță enormă la care noi nu am găsit nici un element de raportare. Aceasta este marea problemă a României. Cine crede că poate scoate barca aceasta – numită România astăzi – din apele tulburi întorcând spatele Americii și lui Donald Trump, n-a înțeles absolut nimic. Suntem anti-naționali în cel mai pur sens al termenului”, a concluzionat analistul.
Discuții importante despre securitatea UE după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al mai multor țări
Un număr tot mai mare de oficiali de rang înalt din Occident semnalează sprijin pentru doborârea avioanelor rusești care încalcă spațiul aerian NATO, în urma unei serii de incursiuni recente de-a lungul flancului estic al alianței, scrie The Kyiv Independent.
Susținerea apare pe fondul tensiunilor crescânde legate de încălcările repetate ale spațiului aerian, care au pus la încercare protocoalele NATO privind interceptarea, escaladarea și apărarea colectivă.
În cea mai recentă declarație, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru CNN, miercuri, că doborârea avioanelor intruse ar trebui luată în considerare dacă Moscova ignoră alte avertismente.
„Opinia mea este că trebuie să apărăm fiecare centimetru pătrat al teritoriului nostru”, a spus ea. „Asta înseamnă că, dacă există o intruziune în spațiul aerian, după avertizare, după ce am fost foarte clari, desigur, opțiunea doborârii unui avion de vânătoare care intră în spațiul nostru aerian este pe masă”.
Președintele american Donald Trump a exprimat o poziție similară marți
„Da, aș face asta”, a răspuns el direct când a fost întrebat dacă aliații NATO ar trebui să tragă asupra avioanelor rusești care le intră în teritoriu.
Declarațiile sale au fost primite cu mult entuziasm de oficialii polonezi și estonieni, ale căror țări s-au confruntat recent cu provocări din partea Rusiei.
Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat pentru Kyiv Independent că țara sa și aliații săi trebuie să fie pregătiți să intercepteze și să doboare avioanele care încalcă spațiul lor aerian suveran.
„Mesajul trebuie să fie fără echivoc: încălcările viitoare vor primi un răspuns - inclusiv, dacă este necesar, interceptarea și doborârea avioanelor intruse”, a spus, marți Tsahkna.
„Nu este vorba doar despre apărarea frontierelor Estoniei - este vorba despre apărarea frontierelor NATO”.
Alți lideri din NATO au cerut, de asemenea, răspunsuri ferme. Președintele ceh, Petr Pavel, a declarat pe 20 septembrie că Moscova trebuie să suporte consecințe „militare” pentru încălcări.
„Rusia va realiza foarte rapid că a greșit și a depășit limitele,” a spus Pavel.
Dezbaterea vine după o serie de incidente în apropierea teritoriului NATO
Pe 19 septembrie, trei avioane rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian estonian deasupra Golfului Finlandei timp de 12 minute, determinând Tallinn să invoce consultări conform Articolului 4 din Tratatul NATO.
Cu câteva zile înainte, Polonia a doborât drone rusești care au pătruns în spațiul său aerian în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei, marcând prima doborâre directă a unor active rusești deasupra teritoriului NATO de la începutul războiului, scrie Mediafax.
România a raportat o încălcare similară pe 13 septembrie, mobilizând două F-16 după ce a detectat o dronă rusă intrând în spațiul său aerian în timpul unui atac asupra Ucrainei.
NATO a mobilizat, de asemenea, două avioane Eurofighter pe 21 septembrie după ce a detectat un avion de recunoaștere rus Il-20M zburând fără plan de zbor deasupra Mării Baltice.
Alianța și-a consolidat apărarea prin misiunea Eastern Sentry, pe fondul provocărilor tot mai numeroase.
În ciuda apelurilor tot mai puternice pentru acțiuni mai dure, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru CBS News că politica NATO rămâne concentrată pe interceptare, mai degrabă decât pe angajare directă, cu excepția cazului în care un avion atacă.
Președintele Volodimir Zelenski a spus anterior că scopul Rusiei este să slăbească hotărârea NATO de a furniza Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană.
Comentează