Curtea europeană de conturi examinează politica de returnare a migranţilor fără documente

Mai puţin de 40% dintre migranţii fără acte care au primit ordin să părăsească Uniunea Europeană se întorc în ţara lor sau într-o ţară terţă, în special ca urmare a cooperării dificile cu aceste state, a stabilit Curtea Europeană de Conturi (ECA), transmite marţi AFP potrivit Agerpres.

ECA, "gardianul finanţelor UE", a anunţat marţi că a lansat un audit privind eficacitatea măsurilor adoptate de Comisia Europeană din 2015 pentru a facilita astfel de "readmisii" şi "returnări" ale migranţilor.

"Găsirea celui mai bun mod de a gestiona migraţia este o problemă stringentă pentru UE şi statele sale membre", a subliniat într-un comunicat Leo Brincat, membru al ECA responsabil de audit, care urmează să fie publicat în vara lui 2021.

Comisia Europeană trebuie să prezinte în septembrie a.c. o propunere mult aşteptată de reformare a politicii de azil şi migraţie a UE, în prezent blocată, aminteşte AFP.

"Dimensiunea externă a politicii de migraţie va fi un aspect extrem de important al acestui nou pact", a afirmat marţi un purtător de cuvânt al executivului european, Adalbert Jahnz.

În fiecare an începând cu 2008, aproximativ 500.000 de străini au primit ordin să părăsească Uniunea Europeană, deoarece au intrat sau au rămas în bloc într-un mod ilegal, potrivit ECA.

Circa 38% dintre aceştia se întorc în ţara de origine sau în ultima ţară prin care au trecut pentru a intra în UE. Această medie scade sub 30% pentru întoarcerile în ţările din afara continentului european.

Este vorba despre returnări voluntare şi forţate, în părţi mai mult sau mai puţin egale, conform aceleiaşi surse.

În 2015, Comisia Europeană a lansat un plan de acţiune, reînnoit în 2017, care conţine recomandări pentru a face aceste returnări mai eficiente. De asemenea, UE a încheiat 18 acorduri constrângătoare juridic cu ţări terţe, dar şi aranjamente informale şi a început negocieri cu mai multe state. Acordul de la Cotonou, semnat în 2000 cu ţări din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP) prevede, în special, obligaţia acestor ţări de a accepta returnarea cetăţenilor lor aflaţi în situaţie ilegală în UE.

Curtea de Conturi europeană consideră că "în prezent nu există o imagine de ansamblu clară" a finanţării europene pentru cooperarea cu ţările terţe cu privire la aceste readmisii, dar afirmă că a identificat circa 60 de proiecte legate de aceste probleme, care reprezintă un total de 641 de milioane de euro.

Auditorii se vor concentra în special pe 20 de proiecte derulate cu 10 ţări ai căror cetăţeni sunt cei mai numeroşi în rândurile migranţilor ilegali din UE (mai puţin Siria): Afganistan, Maroc, Pakistan, Irak, Algeria, Nigeria, Tunisia, India, Bangladesh şi Guineea.