Cursurile de limba română din Serbia de nord-est riscă să fie abandonate de tineri

La iniţiativa Asociaţiei culturale "Românii de pe Valea Pekului" un număr de 60 de copii aparţinând etnicilor români din zona Kucevo-Ranovăţ studiază limba română. 

Preşedintele ONG-ului, Dragan Lazarevici, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, că toate cheltuielile ocazionate de orele de limba română sunt suportate de familiile acestora, "altfel ar fi existat riscul de a fi abandonate". 

"Am recurs la acest procedeu de susţinere financiară a cursurilor întrucât, în pofida demersurilor pe care le-am făcut la autorităţile de învăţâmânt sârbeşti şi româneşti, nu am primit nici o susţinere financiară", a precizat Lazarevici. 

Potrivit acestuia, "în administraţiile locale din zonele menţionate sunt funcţionari care şi-au declarat apartenenţa la aşa-zisa minoritate vlahă şi împiedică desfăşurarea oficială a orelor de curs în limba română". 

,,Pentru a răspunde aspiraţiilor familiilor de români de a-şi conserva identitatea românească am decis, cu forţe proprii, şi alături de Asociaţia învăţătorilor din Petrovăţ, să oferim posibilitatea tinerilor să se exprime în limba maternă a părinţilor şi străbunilor lor", a detaliat Lazarevici. 

În acest context, preşedintele Forumului democratic pentru istorie şi cultură a românilor din Serbia, Iviţa Glisici, a adus în discuţie că tot în acest spaţiu etno-cultural românesc timp de şapte luni s-a desfăşurat un curs de învăţare a limbii române în cadrul unui proiect guvernamental românesc, dar, "din păcate, fondurile băneşti stabilite nu au ajuns în totalitate la beneficiari". 

"Aşa se explică de ce multe familii de români sunt dezamăgite şi îşi retrag copiii de la studierea limbii române cu elemente de cultură naţională din multe localităţi din Serbia de nord-est. În regiunea Turia, de exemplu, pentru clasele I-IV au existat 22 de copii dispuşi să studieze limba română. Toţi au abandonat cursurile. La fel şi la Veliko Gradişte, unde au fost înscrişi 80, acum mai sunt doar opt", a adăugat Glisici. 

În opinia acestuia, "singura soluţie de a-i determina pe românii din Morava, Timoc şi sudul Dunării să-şi educe copiii în spiritul valorilor etnice româneşti este aceea ca activitatea didactică de studiere a limbii române să se facă cu sprijinul instituţiilor din România".