Cultura cartofului se confruntă cu pierderi semnificative în Depresiunea Ciucului, pe fondul schimbărilor climatice dar şi a efectelor lucrărilor de regularizare realizate în zonă în ultimele decenii, specialiştii avertizând că în viitor va fi nevoie de soiuri adaptate dar şi de sisteme de irigaţii.
Directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane (ICDCRM) din Miercurea-Ciuc, dr. ing Szep Róbert, a declarat, pentru AGERPRES, că, în urmă cu 10-20 ani, regimul precipitaţiilor şi cel termic permiteau o dezvoltare optimă a culturii cartofului în zonă, dar situaţia s-a schimbat şi în prezent se înregistrează "probleme majore".
Potrivit cercetătorului, media producţiei la cartof în Depresiunea Ciucului nu depăşeşte, în acest an, 15 tone pe hectar, iar în unele cazuri fermierii raportează recolte sub 10 tone.
Cartofii au rămas subdezvoltaţi, cu diametre sub 6 cm, din cauza unei primăveri foarte reci, urmate de precipitaţii abundente într-un interval scurt de timp şi de un val brusc de căldură.
"Cartoful a intrat în vegetaţie foarte târziu. Chiar dacă avea suficientă apă în sol, temperatura aerului nu a fost chiar optimă şi a intrat foarte târziu în vegetaţie. Pe urmă, de pe o zi pe alta, a venit vara, cu temperaturi extreme, care treceau mult peste mediile multianuale, chiar cu zile toride şi plantele au crescut foarte repede, pentru că ele au tendinţa genetică să recupereze întârzierile, au investit foarte mult în biomasă, adică în partea de deasupra solului, şi foarte târziu au început să se formeze tuberculii. Când au început să se formeze tuberculii, au venit şocurile acelea termice, suprapuse şi de o lipsă acută de precipitaţii", a arătat directorul ICDCRM Miercurea-Ciuc
Szep Róbert a punctat faptul că, în ultimii ani, situaţia s-a înrăutăţit şi cel mai probabil, în câţiva ani, dacă nu se recurge la irigaţii, fermierii vor fi nevoiţi să renunţe la cultura cartofului.
Schimbările climatice, primul semn al problemelor în cultivarea cartofului
"Dacă facem analiza ultimilor ani, observăm că aceste perioade excesive de temperatură, respectiv discontinuitatea regimului precipitaţiilor sunt din ce în ce mai accentuate. Parcă în fiecare an, cu un pas, este din ce în ce mai rău, cum spunea unul din tehnicienii noştri de la institut. Aceasta este situaţia pe ansamblu. Dacă se continuă tendinţa de scădere a precipitaţiilor, respectiv de creştere a temperaturilor, este cert că fără irigaţii cultura cartofului nu mai are viitor în zonele clasice. Anul acesta, cert, este o cultură care a produs o pierdere însemnată tuturor fermierilor din depresiune, deoarece indiferent de soiul plantat, indiferent de calitatea seminţei de cartofi plantată, cantităţile au fost mai mult decât modeste", a spus Szep Róbert.
Pe lângă factorii climatici,cercetătorul a atras atenţia asupra efectelor pe termen lung ale regularizării cursurilor de apă din zonă.
Potrivit acestuia, lucrările hidrotehnice realizate în anii '50-'60 au modificat regimul hidric al Depresiunii Ciucului, provocând scăderea drastică a pânzei freatice şi dispariţia a numeroase izvoare.
"Practic, toată Depresiunea Ciucului a fost drenată. Avantajul este că s-au redat agriculturii suprafeţe foarte mari de teren. Dar, în schimb, aceste regularizări au condus la scăderea evapotranspiraţiei. Gândiţi-vă că mai mult de 60% din suprafaţa activă a Oltului a fost regularizată. S-au tăiat practic meandrele, adică curbele acelea ale Oltului. În momentul în care ai un curs natural, cu multe meandre, practic ce se întâmplă? La debite mari, apa aproape stagnează, ea nu iese repede din depresiune. Înseamnă că are timp să aprovizioneze solul cu apă, iar la debite mici solul reuşeşte să vină cu un aport de apă pentru cursurile de apă din depresiune. Astăzi, situaţia este doar unidirecţională, din cauză că s-a pierdut mai mult de 60% din suprafaţa activă a Oltului. Astăzi, Oltul joacă rol de drenor. Practic, drenează depresiunea împreună cu afluenţii acesteia şi situaţia se vede cu ochiul liber. Foarte multe izvoare au dispărut în ultimii 10-15 ani.(...) În fiecare an apare un deficit de apă în sol. Un deficit care se suprapune cu deficitul anului anterior şi ajungem în situaţia în care suntem astăzi, în care ne-au dispărut foarte multe izvoare, iar debitul apelor de suprafaţă este din ce în ce mai mic", a explicat specialistul.
Se cer măsuri urgente
Acesta a reiterat faptul că, în lipsa unor măsuri urgente, cultura cartofului riscă să devină nerentabilă în această zonă.
Una dintre soluţiile propuse de Szep Róbert vizează dezvoltarea de soiuri autohtone adaptate la noile condiţii climatice.
"Trebuie investit în cercetare, trebuie să se dezvolte soiuri autohtone, soiuri reziliente climatic. Este foarte greu ca soiurile aduse din străinătate să se adapteze specificului local. Da, ele sunt bune, dau rezultate chiar spectaculoase, timp de un an, doi ani de zile. În schimb, trebuie schimbată sămânţa la doi-trei ani, deoarece nu rezistă condiţiilor acestea din Depresiunea Ciucului. Şi eu cred că cercetarea este una din soluţii: să investim în cercetare, să creăm soiuri autohtone, soiuri reziliente zonelor montane", a spus cercetătorul.
Investiție în irigație
Totodată, el a vorbit despre refacerea regimului natural al apelor şi despre importanţa investiţiilor în irigaţii.
"O altă soluţie ar fi refacerea regimului hidric, pe cât se poate. În foarte multe ţări europene, cursurile de apă se lasă libere, acolo unde se poate se refac meandrele, respectiv, se creează foarte multe poldere. E foarte important să reţinem cât mai multă apă în depresiune în momentul în care avem debite foarte mari. Trebuiesc identificate aceste soluţii şi trebuie construite aceste poldere, precum şi bazine de acumulare din care, pe timpul verii, să se poată iriga culturile. Din păcate, se pare că Apele Române au ratat ţinta PNRR ce viza construirea de poldere. Şi în judeţul Harghita erau proiectate câteva poldere care, printre altele, au şi acest rol de a asigura apa pentru fermieri, pe lângă faptul că la debite mari pot reţine o parte din acest debit şi au rol de prevenţie împotriva inundaţiilor", a spus Szep Róbert .
Directorul ICDCRM Miercurea-Ciuc a pledat pentru armonizarea soluţiilor şi pentru măsuri şi acţiuni concrete, care să răspundă acestor provocări.
"Măsuri sunt. Dar este nevoie de voinţă politică şi trebuie să gândim la unison. Trebuie să înţeleagă şi fermierii că agricultura astăzi nu mai seamănă cu agricultura de acum 20 de ani, din păcate. Trebuie să înţelegem cu toţii că dacă nu luăm măsuri ferme, situaţia se agravează şi, da, aceste măsuri trebuie luate în vederea îmbunătăţirii regimului hidric', a punctat cercetătorul.
Suprafeţele cultivate cu cartofi au înregistrat o scădere constantă, în ultimii ani, în judeţul Harghita, acest fenomen putând fi observat cu precădere la producătorii mici, care preferă să producă numai pentru consumul familiei sau pentru furajare.
Comentează