Secția pentru judecători din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii a constatat, în ședința din 14 ianuarie 2026, că judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, a încălcat dispozițiile art. 9 alin. (2) și art. 17 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor. Hotărârea a fost adoptată cu majorități diferite pentru cele două texte, confirmând, însă, în mod clar, existența unui derapaj de conduită publică.
Potrivit deciziei, art. 9 alin. (2), care vizează obligația de rezervă și evitarea manifestărilor de natură să afecteze prestigiul justiției, a fost considerat încălcat cu votul majorității, iar art. 17, referitor la comportamentul public al magistratului și la menținerea aparenței de imparțialitate, a fost reținut cu o majoritate și mai largă. CSM a delimitat explicit analiza deontologică de evaluarea soluției pronunțate în dosar.
Consiliul nu a pus în discuție temeinicia sau legalitatea pedepsei aplicate în cauza penală, ci exclusiv modul în care judecătoarea s-a raportat public la propria hotărâre și la persoana condamnată, prin declarații făcute pe o rețea de socializare. A doua încălcare se referă la afirmațiile făcute de judecătoare pe Facebook, unde i-a numit pe avocați „mici evazioniști”.
Conduita, nu sentința, sub lupa CSM
Decizia vine în urma sesizării din oficiu formulate de Inspecția Judiciară, după ce magistratul a publicat pe Facebook explicații și aprecieri personale referitoare la condamnarea la 30 de ani de închisoare a unui recidivist pentru tentativă de omor calificat. Printre formulările care au generat reacții se numără afirmația „N-am vreun sentiment de milă, deși sunt conștientă că va muri în detenție”, precum și exprimarea unei satisfacții personale față de soluție.
CSM a validat, prin hotărârea sa, teza potrivit căreia problema nu a fost severitatea pedepsei, ci limbajul și tonul folosite de judecător în spațiul public. Judecătorii beneficiază de libertate de exprimare, însă aceasta este limitată de obligația profesională de rezervă, mai ales atunci când comunicarea privește cauze proprii și persoane judecate.
În acest cadru, exprimări care anticipează moartea unei persoane aflate în custodia statului sau care transmit o satisfacție personală față de soarta condamnatului pot afecta aparența de imparțialitate și pot eroda încrederea publicului în neutralitatea actului de justiție.
Explicațiile ignorate
Hotărârea Consiliului confirmă, practic, explicațiile formulate într-o analiză publicată de stiripesurse.ro, potrivit cărora dezbaterea a fost deturnată prin prezentarea judecătoarei drept o „victimă” a sistemului pentru că ar fi pronunțat o pedeapsă exemplară. În realitate, CSM a sancționat exclusiv derapajul de comunicare, nu actul jurisdicțional.
Standardele europene și interne invocate constant în astfel de situații cer judecătorilor nu doar imparțialitate, ci și aparența ei, inclusiv după pronunțarea hotărârii. Comunicarea emoțională, pe canale personale, despre cauze proprii, este considerată incompatibilă cu sobrietatea și neutralitatea funcției, indiferent de gravitatea faptelor reținute în sarcina condamnatului.
Astfel, advocacy-ul pentru victime și fermitatea sancționării violenței nu pot justifica abandonarea limbajului instituțional și a rezervei impuse de funcție. A sancționa asemenea derapaje nu înseamnă relativizarea faptelor penale, ci protejarea prestigiului justiției și a încrederii publice într-un sistem care trebuie să rămână echidistant, inclusiv în discursul magistraților săi.
Reacția judecătoarei
Judecătoarea Sorina Marinaș a comentat pe Facebook soluția CSM, invocând aceleași raționamente care au adus-o în postura de a încălca normele deontologice.
„Un judecător care prezintă decizii cu pedepse drastice pentru femicid in mod categoric vătămă justiția. Așa zice CSM. E, nu de justiție pe hârtie stăteam eu in loc. Mie imi place dreptatea dacă există probe de vinovăție. Dreptatea pentru victime. Sunt mândră de victimă. A fost puternică. S-a salvat. Trăiește o viață, nu e oase și ulcele”, scrie Marinaș.
Comentează