Numărul procedurilor noi de insolvenţă deschise în România în 2021 a crescut cu 10% faţă de anul anterior, la 6.113, acesta fiind cel mai semnificativ avans din ultimii 5 ani, conform unui raport Coface prezentat, joi, într-o conferinţă de presă de către analistul Iancu Guda, director de servicii al companiei de consultanţă, conform Agerpres.
Potrivit sursei citate, creşterea insolvenţelor a fost generată, parţial, de efectul de bază, minimumul înregistrat în 2020 pe fondul scăderii de urgenţă la nivel naţional în contextul pandemiei COVID-19 şi al măsurilor de sprijin oferte de Guvern.
Cel mai ridicat număr de insolvenţe raportat la 1.000 de firme active a fost consemnat pe segmentul fabricării produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte "pe fondul scăderii vânzărilor şi creşterii concurenţei datorită avansului comerţului online (importuri).
De asemenea, companiile din construcţii cu un grad mare de îndatorare şi stocuri puţine sunt afectate de creşterea preţului materiei prime, în timp ce vânzările companiilor din HoReCa s-au diminuat cu 39% pe parcursul anului 2020, în timp ce profitul a înregistrat o contracţie cu 77%.
România consemnează aproape de două ori mai multe insolvenţe raportate la o mie de companii active prin comparaţie cu media regională, respectiv 11 firme.
Potrivit Coface, în cursul anului trecut, valoarea totală a sumelor refuzate la plată s-a ridicat la 1,237 miliarde de lei, în scădere cu 46% faţă de anul 2020 (valoare de 2,273 miliarde de lei, -29% faţă de 2019).
În viziunea consultanţilor, spaţiul fiscal al României este unul extrem de limitat, iar dificultăţile în creşterea veniturilor publice au generat discuţii de compensare prin creşterea taxelor (solidaritate, impozit progresiv, prag redus, microîntreprinderi la 500.000 lei vs 1 milion de lei.
Pe partea de buget, în 2022, analiştii consideră ca "optimist" pe zona de venituri (+12 miliarde de lei) şi subdiminuează dobânzile (10 miliarde de lei).
Gradul de îndatorare al firmelor active în România atinge maximumul istoric de 78%, comparativ cu 72%, în 2019, respectiv 65% în 2007, înaintea crizei financiare precedente. În acelaşi timp, în perioada analizată, activele circulante ale organizaţiilor de pe piaţa locală acoperă 95% din nivelul datoriilor pe termen scurt.
"Capitalul de lucru negativ reflectă vulnerabilitatea companiilor pe termen scurt şi dependenţa acestora de rostogolirea datoriilor, în special atunci când vine vorba despre creditul comercial. Vulnerabilizarea furnizorilor în contextul creşterii costurilor (materii prime, dobânzi, salarii) şi diminuării marjei brute poate afecta companiile pe lanţul comercial. Cheltuielile cu utilităţile şi energia reprezintă un sfert din profitul operaţional al companiilor active în România. În lipsa unei intervenţii a statului, nu sunt decât două variante: companiile vor creşte preţurile (inflaţie)/vor întârzia creditorii la plată", se notează în raport.
În ceea ce priveşte situaţia de pe piaţa muncii, raportul Coface relevă faptul că salariul mediu net a pierdut circa 5% în starea de urgenţă (martie - mai 2020), dar a revenit la nivelul pre-pandemic până la finalul aceluiaşi an, la aproximativ 3.300 de lei, şi a rămas relativ stabil în semestrul II, la valoarea netă de 3.645 de lei. Totodată, creşterea cu 7,3% a salariului în 2021 acoperă inflaţia anuală, dar că această măsură se va tempera la 6%, în 2022.
Pe de altă parte, pentru acest an şomajul este estimat la 375.000 de persoane (tineri + persoane necalificate), echivalentul unei rate de 4,5%.
Coface România a organizat, joi, o conferinţă online în cadrul căreia a prezentat "Studiul Insolvenţelor din România", cu date valabile pentru anul 2021.
Creștere cu 10% a numărului de insolvențe, în România, acesta fiind cel mai semnificativ avans din ultimii 5 ani
Explorează subiectul
București
9°C
Articole Similare

0
Norvegia interzice navelor sub pavilion norvegian să intre în Strâmtoarea Hormuz
0

8
Producția TotalEnergies a scăzut cu 15% din cauza războiului dintre SUA și Iran
8

13
Creșterea cererii de energie electrică din centrele de date din SUA ar putea stimula producția de combustibili fosili
13

15
Coreea de Sud ia în considerare acordarea de vouchere energetice suplimentare pentru a subvenționa gospodăriile vulnerabile
15

28
Naftogaz din Ucraina a declarat că o instanță elvețiană a respins cererea Gazprom privind plata a 1,4 miliarde de dolari
28

27
Analiștii reevaluează estimările prețului petrolului, în contextul în care conflictul din Iran perturbă piețele
27

24
UE nu vede îngrijorări imediate privind aprovizionarea cu petrol, în ciuda perturbărilor suferite de Iran
24

82
'Facem mulți bani': Trump laudă creșterea prețului petrolului, provocând furia senatorilor
82

18
Cehii discută un acord de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat cu SUA
18

45
Va junge petrolul brut la 200 de dolari pe baril? Ce spune secretarul Energiei din SUA
45

36
Coridorul Vertical îmbunătățește situația din Grecia pe mai multe niveluri, spune premierul Mitsotakis
36

27
SUA permit temporar operațiuni cu petrol și produse petroliere rusești
27

699
Tensiunile din Iran au dus la creșterea Euriborului. Ce înseamnă pentru românii cu credite ipotecare
699
















Comentează