Doar o rază de lumină pătrunde în apele adânci, în largul coastei Guamului. Este ca amurgul pentru ochiul uman, chiar și în mijlocul zilei. Această parte a oceanului, cunoscută sub numele de „zona crepusculară” superioară, este unul dintre cele mai puțin explorate ecosisteme de pe Pământ, pentru că este atât de dificilă și periculoas de atins. Este accesibil doar cu submarinul, vehiculul operat de la distanță sau de scafandri tehnici special instruiți.
Misiunea oamenilor de știință
Dar oamenii încep să dezlege misterele vieții aici, relatează CNN.
În noiembrie, un grup de scafandri științifici de la Academia de Științe din California a reușit să facă o serie de scufundări periculos de adânci.
Misiunea lor era să aducă dispozitive de monitorizare înfipte în recifurile adânci ale Guamului care colectează date despre viața marină și temperaturile oceanelor de mai bine de opt ani.
Scafandrii au găsit o întindere de ocean populată de „creaturi ciudate” și sălbatice, de la corali delicați și viermi sclipitori, până la melci de mare țeposi și crabi păroși.
Monitoarele oferă, de asemenea, o perspectivă asupra schimbărilor de temperatură, sugerând că schimbările climatice ar putea avea un impact chiar și în aceste ape adânci.
Scufundarea în zona crepusculară superioară a oceanului este o încercare periculoasă. Echipamentul standard pur și simplu nu este suficient la aceste adâncimi. În schimb, scafandrii tehnici instruiți au nevoie de echipamente specializate care să le permită să respire un „cocktail” de heliu și aer.
Cu cât scafandrii merg mai adânc, cu atât mai mult gaz se dizolvă în corpul lor, iar acesta trebuie să iasă foarte încet pentru a evita boala de decompresie, unde se formează bule în sânge, cauzând dureri severe și chiar moarte.
Singura modalitate de a evita acest lucru este să urci foarte încet, cu opriri dese: "Dacă stăm doar 10 minute la acel nivel, ne-ar lua șase ore să urcăm", a spus Luiz Rocha, unul dintre scafandri și curator de ihtiologie la Academia de Științe din California. Asta înseamnă că rareori au mai mult de 30 de minute să-și facă treaba.
Dar în opt scufundări în noiembrie, Rocha și echipa au reușit să colecteze în siguranță 13 dispozitive de monitorizare. Aceste structuri cu creste sunt alcătuite din plăci PVC, care funcționează ca recife artificiale pe care animalele se pot așeza și crește.
Ele "sunt practic mici hoteluri subacvatice pe care organismele recif de corali le colonizează de-a lungul timpului", a spus Rocha.
Ce au descoperit?
Monitoarele recuperate — care arată ca niște opere de artă, stropite cu nuanțe vii de chihlimbar, portocaliu ars, albastru intens și roz — au fost duse la suprafață și transportate de urgență la Laboratorul Marin al Universității din Guam pentru procesare.
Acolo, oamenii de știință au analizat materialele încrustate și au identificat, fotografiat și colectat fiecare exemplar în parte. Tot restul a fost răzuit și trimis pentru analiză ADN.
După două săptămâni de procesare, oamenii de știință au găsit până acum 2.000 de exemplare, dintre care 100 au fost înregistrate pentru prima dată în regiune și 20 sunt potențial specii nou descoperite.
Au găsit o posibilă nouă specie de pește cardinal, o specie de crab cu gheare portocalie nemai raportată anterior în Guam și o nouă specie de melc de mare, pătată cu galben și roz.
Una dintre descoperirile preferate ale lui Rocha a fost un crab „pustnic”, care folosește cochilii asemănătoare scoicilor ca locuință. "Fiecare crab pustnic pe care l-am văzut înainte folosea cochilii de gastropode (asemănătoare melcilor) ca adăpost, dar această specie are adaptări foarte interesante care îi permit să folosească scoici în schimb," a spus el.
Dar, pe lângă descoperirile interesante, există și temeri pentru viitorul recifurilor adânci. Mai mult de jumătate dintre speciile care trăiesc aici sunt necunoscute, "totuși aceste recife sunt deja afectate de pescuit, poluare și schimbările climatice", a spus Rocha.
Comentează