CPI ordonă reexaminarea dosarului raidului israelian împotriva unei flotile umanitare cu destinaţia Gaza

Curtea Penală Internaţională (CPI), cu sediul la Haga, i-a ordonat luni, pentru a doua oară, procurorului său să reexamineze necesitatea de a redeschide sau nu dosarul în care statul Israel a fost acuzat pentru raidul executat împotriva unei flotile umanitare cu destinaţia Gaza în mai 2010, în care şi-au pierdut viaţa zece cetăţeni truci, transmite AFP potrivit Agerpres.

'Procurorul este somat să-şi reconsidere decizia înaintea datei de 2 decembrie 2019', a declarat preşedintele Curţii de Apel, Solomy Balungi Bossa, în instanţă, în ultima etapă a unei îndelungate bătălii judiciare.

În 2010, o flotilă închiriată de ONG-ul turc IHH, considerat ca apropiat de actualul guvern islamo-conservator de la Ankara, a fost atacată de un comando israelian în timp ce încerca să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza.

Cinci cetăţeni turci care se găseau la bordul navei Mavi Marmara au fost ucişi în timpul atacului, iar un al zecelea, grav rănit, a murit puţin mai târziu.

Procurorul CPI Fatou Bensouda a fost sesizat în acest caz de guvernul din Comore, stat parte a Statutului de la Roma (tratatul fondator al CPI), dar şi cel în care fusese înregistrată Mavi Marmara, nava amiral a flotilei umanitare internaţionale.

Fatou Bensouda a decis în 2014 să nu intenteze proces Israelului, considerând că faptele nu erau 'suficient de grave', chiar dacă era 'rezonabil să se creadă' că au fost comise crime de război.

Procurorul şi-a reconfirmat decizia în 2017 după ce CPI i-a cerut să reexamineze dosarul.

Judecătorii Curţii de Apel au apreciat că Fatou Bensouda a 'crezut în mod eronat' că ar putea fi în dezacord cu termenii legali prezentaţi înainte de proces. Judecătorii au subliniat totuşi că 'decizia finală' privind redeschiderea sau nu a dosarului îi revine procurorului.

Relaţiile între Turcia şi Israel, aliaţi strategici în anii 1990, au fost îngheţate după incidentul naval din 2010. Ulterior, Israelul a prezentat scuze Turciei, i-a acordat acesteia dreptul de a accede în Gaza prin porturile israeliene şi le-a oferit despăgubiri de 20 milioane de dolari familiilor victimelor.

În 2015, CPI a lansat o anchetă preliminară privind acuzaţiile de crime de război şi crime împotriva umanităţii în Israel şi în teritoriile palestiniene, în urma războiului din Gaza.

Fatou Bensouda nu a trecut însă până acum la etapa următoare, care ar consta în deschiderea unei anchete propriu-zise.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, a ameninţat anul trecut că va cere arestarea judecătorilor CPI dacă aceştia vor acţiona împotriva Israelului şi a Statelor Unite, ţări care nu sunt membre ale Curţii create în 2002 pentru a judeca cele mai grave atrocităţi comise în lume.

Fatou Bensouda, care va părăsi funcţia de procuror al CPI în 2021, se confruntă de mai multe luni cu critici în urma eşecului mai multor dosare pe care le supervizează.

Mai mulţi suspecţi foarte mediatizaţi au fost puşi în libertate, printre care fostul preşedinte ivorian Laurent Gbagbo în anul în curs.