După patru ani de război la graniţă, România are o strategie clară faţă de Ucraina, dar nu a ştiut să o comunice şi să o valorifice pe măsura poziţiei sale geopolitice, susţine Teodor Lucian Moga, conferenţiar universitar la Centrul de Studii Europene din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi.
Acesta punctează că lipsa de vizibilitate şi comunicare strategică a lăsat loc dezinformării şi populismului, într-un moment în care securitatea Ucrainei este vitală pentru securitatea României.
"Strategia noastră e una clară, chiar dacă timidă, chiar dacă România este discretă, cred că în cercurile de decizie cele mai înalte toată lumea e conştientă de importanţa Ucrainei pentru securitatea statului român. De aceea susţinem Ucraina. În ciuda faptului că avem un obiectiv strategic clar, modul în care noi am construit această strategie a fost de foarte multe ori conjunctural. Am mers în siajul aliaţilor noştri, în special al Statelor Unite, în perioada administraţiei Joe Biden, şi al partenerilor occidentali. Nu am fost printre iniţiatori, nu am fost suficient de vocali sau ambiţioşi, aşa cum au fost polonezii", a declarat Moga pentru AGERPRES.
El subliniază că în ultimii patru ani România a sprijinit constant Ucraina, inclusiv prin furnizarea a aproximativ 20 de pachete militare, însă nivelul de vizibilitate şi comunicare publică a fost scăzut. În lipsa unei comunicări clare, spune el, spaţiul public a fost ocupat de dezinformare şi naraţiuni toxice privind sprijinul acordat Kievului. "Vidul informaţional creează monştri", avertizează expertul, referindu-se la miturile propagate despre presupuse privilegii ale refugiaţilor ucraineni.
"A fost un peisaj românesc destul de fragmentat, însă acest lucru a fost acoperit de lipsa de comunicare, de vizibilitate. Nu ştim prea multe ce s-a întâmplat în spatele uşilor închise. E adevărat, politica externă, în general, e destul de opacă. Dar chiar şi aşa, într-o democraţie, lucrurile ar putut fi comunicate mai bine, pentru că în lipsa comunicării vidul ăsta informaţional creează monştri. Şi anume, când nu se comunică, spaţiul ăsta e ocupat de dezinformare şi vin tot felul de personaje şi actori care încep să portretizeze sprijinul Ucrainei în termeni toxici: că Ucraina doar beneficiază, că ucrainenii sunt cu maşini scumpe prin mall-urile din România şi se desfată şi viaţa lor e bună, iar noi îi susţinem cu bani, care de fapt sunt nişte mituri. Toţi avem pături bogate care, bineînţeles, fug primele de război, dar asta nu înseamnă că trebuie să generalizăm când oamenii mor şi sunt sub un asediu constant mai ales iarna când se îngheaţă pe acolo. E chiar cinic să faci astfel de evaluări", opinează Teodor Moga.
Din punct de vedere strategic, subliniază expertul în studii europene, relevanţa României în cadrul Uniunea Europeană şi al NATO a crescut după declanşarea invaziei ruse din februarie 2022, datorită poziţiei geografice şi celei mai lungi frontiere externe cu Ucraina dintre statele membre. Problema, spune Moga, este cât de eficient ştie Bucureştiul să valorifice această poziţie.
"Consider că datorită poziţiei geografice, poziţia României în cadrul acestor două organizaţii a crescut, a devenit mai relevantă. România are cea mai lungă frontieră a unui stat UE şi NATO cu Ucraina, astfel că e firesc, e absolut natural, ca România să joace un rol foarte important în noua arhitectură de securitate. Acum, problema e cât de bine ştim noi în România, să utilizăm această relevanţă pentru a fi noi înşine relevanţi", afirmă Moga.
Potrivit acestuia, România este un partener loial pe flancul estic, dar comparativ cu Polonia şi statele baltice a fost mai puţin vizibilă şi mai puţin activă în iniţiative regionale.
În ceea ce priveşte obiectivul strategic pe termen lung, Moga este categoric: Ucraina trebuie să rămână un stat suveran, stabil şi capabil să reziste agresiunii ruse.
"Obiectivul nostru în ceea ce priveşte Ucraina este clar, şi cred că acesta ar trebui să fie punctul care trebuie să ne ghideze politica externă faţă de Ucraina. Şi anume, Ucraina este de o importanţă colosală pentru securitatea României, pentru că este bastion de securitate în calea agresiunii ruseşti. Ca să nu mai vorbesc de Republica Moldova, despre organizaţiile din care facem parte - UE, NATO. Deci, pentru noi înşine este vital ca Ucraina să rămână un stat suveran care să nu fie copleşit de ruşi", spune Teodor Moga.
Referindu-se la tensiunile istorice privind minoritatea românească sau diferendele maritime, Moga apreciază că ele pot fi gestionate, mai ales în contextul parcursului european al Ucrainei.
"Vă răspund foarte clar, chestiunea asta a minorităţilor va fi simplu de rezolvat şi va fi mereu în mâna României. De ce? Pentru că pentru a adera la Uniunea Europeană una dintre condiţiile pe care Ucraina trebuie să le satisfacă este, printre altele, respectarea tratamentului minorităţilor etnice. Dacă Ucraina nu respectă minorităţile etnice, drepturile acestora, iar statele din UE critică această poziţie, aceste state pot oricând bloca aderarea Ucrainei la blocul comunitar. Ceea ce Ucraina nu îşi doreşte", declară Teodor Moga.
Expertul atrage atenţia şi asupra oportunităţilor economice majore pe care le-ar aduce reconstrucţia Ucrainei, unde România ar putea juca un rol esenţial ca ţară de tranzit şi partener direct.
"Ucraina, mai ales în zona de est a sa, este grav avariată, economia este prăbuşită, aşa că reconstrucţia va lua foarte mult timp, iar România participând în acest proces va avea numai de câştigat. Firme româneşti pot opera atât în zona centrală şi sud, zone unde autorităţile din România ar trebui să se gândească bine şi să îşi planifice cum ar putea să contribuie, pentru că vor avea de câştigat financiar din această reconstrucţie masivă pe care occidentalii o vor sprijini atât la nivel de infrastructură cât şi la nivel de tehnologie militară, unde ucrainenii sunt extrem de avansaţi, pentru că sunt de patru ani în război, timp în care au dezvoltat tehnică militară superioară multor state occidentale, nu numai României. Deci, din nou, depinde foarte mult cum ne jucăm cartea post-conflict", afirmă Teodor Moga.
Pe de altă parte, el admite că aderarea Ucrainei la UE va însemna şi o competiţie bugetară mai dură. O ţară mai mare şi grav afectată de război va absorbi o parte semnificativă din fondurile europene, ceea ce obligă România să valorifice la maximum actualele instrumente financiare.
"Trebuie să recunoaştem că integrarea Ucrainei în UE va însemna un efort financiar considerabil din partea Uniunii, nu doar pentru reconstrucţie, care va fi un demers internaţional, nu exclusiv european, ci şi pentru susţinerea tuturor celorlalte politici comunitare. Aşa cum România primeşte fonduri europene pentru diverse proiecte de infrastructură sau agricultură, aşa şi Ucraina va primi. Dar Ucraina este o ţară mult mai mare ca România şi suferindă după acest război. Aşa că mare parte din banii care bugetul UE vor fi canalizaţi şi către Ucraina. Nu vom mai fi principalii beneficiari ai fondurilor europene, cum suntem acum. De aceea trebuie să profităm din plin de toate aceste oportunităţi, de fondurile europene, de programele PNRR, Next Generation, de fondul SAFE pentru apărare, pentru că nu ştim în viitor dacă va mai fi acelaşi sprijin generos din partea UE. Nu doar pentru că intră Ucraina în UE, ci pentru că Uniunea nu mai traversează acele vremuri bune aşa cum era acum un deceniu sau două, când 'puşculiţa' europeană era doldora. Acum lucrurile sunt destul de strâmtorate", consideră Teodor Moga.
În privinţa scenariilor de final, Moga avertizează că un acord de pace favorabil Rusiei ar crea un pericol constant pentru regiune. Chiar dacă nu anticipează o invazie directă asupra României, el vorbeşte despre riscul intensificării acţiunilor hibride, al ingerinţelor politice şi al campaniilor de dezinformare.
"Avem toate motivele să susţinem Ucraina să încheie războiul într-o poziţie favorabilă. O Rusie care iese întărită va continua campania agresivă asupra Europei", conchide Teodor Moga.
Comentează